Costurile vieții în Europa. Locuințele, inclusiv facturile la utilități, reprezintă cea mai mare cheltuială pentru europeni, iar ponderea acesteia din cheltuielile gospodăriilor a crescut semnificativ în ultimele două decenii. Costurile cu locuința reprezintă, de asemenea, o parte semnificativă a venitului disponibil.

În UE, în medie, o cincime din venitul disponibil revine pentru plata costului locuințelor. Iată care este situația, conform datelor obținute de Euronews.

Costurile vieții în Europa. Ce includ costurile locuinței

În primul rând, ce includ exact „costurile locuinței”? Potrivit Eurostat, furnizorul acestor date, costurile locuințelor se referă la cheltuielile lunare legate de ocuparea locuinței, iar acestea includ costul utilităților precum apa, electricitatea, gazul și încălzirea. Pentru proprietarii caselor, costurile includ plățile dobânzilor ipotecare, în timp ce pentru chiriași, acestea includ plățile chiriei. De asemenea, includ cheltuieli precum asigurarea structurală, serviciile și taxele obligatorii, întreținerea și reparațiile regulate și taxele.

În 2023, în medie, în UE, 19,7% din venitul disponibil a fost consacrat costurilor locuinței. Cifrele au fost diferite între statele membre, variind de la 11,6% în Cipru la 35,2% în Grecia.

Venitul disponibil a inclus toate veniturile din muncă (salariile angajaților și veniturile din activități independente); venituri private din investiții și proprietăți; transferuri între gospodării; toate transferurile sociale primite în numerar, inclusiv pensiile pentru limită de vârstă.

Grecia (35,2%) are o valoare anormală clară, deoarece țara aflată pe locul doi, Danemarca, are o valoare semnificativ mai mică – 25,9%, urmată îndeaproape de Germania, cu 25,2%.

De ce Grecia are o situație anormală în ceea ce privește costurile locuințelor

„Criza economică din ultimul deceniu a fost un factor-cheie care diferențiază Grecia de alte țări europene în ceea ce privește costurile locuințelor”, a declarat Ilias Nikolaidis, director de conținut la diaNEOsis, un think tank din Atena.

El a explicat că gospodăriile grecești și-au pierdut aproximativ 40% din venituri între anii 2009 și 2014, iar recentul val inflaționist a erodat și mai mult veniturile. Între timp, criza a menținut prețurile scăzute, atrăgând cererile din străinătate. În această perioadă, s-au dezvoltat platformele de închiriere gig economy și o creștere a turismului.

„Cererea din străinătate, sub diverse forme, a împins prețurile în sus, în timp ce veniturile gospodăriilor locale nu au crescut la fel de repede”, a menționat el.

În plus, criza a dus la o scădere a ofertei de locuințe, deoarece construcția locuințelor a încetinit.

În țări ca Norvegia și Elveția costurile locuințelor, ca pondere din venitul disponibil au fost destul de ridicate, de 25%, respectiv 25,2%.

La cât se ridică costurile unei locuințe în România

Germania a avut cele mai mari costuri pentru locuințe – 25,2%, urmată de Franța, unde gospodăriile și-au cheltuit 17,9% din venit pentru locuințe. Acest raport a fost mai mic în Spania (17,2%) și Italia (14,5%).

Trei țări nordice – Danemarca, Norvegia și Suedia – s-au clasat printre primele șase în acest indicator, fiecare depășind 23,9%. Între timp, Finlanda a fost poziționată chiar sub media UE, la 19,3%, iar România și Ungaria, la 19%.

Pe lângă Cipru, costurile locuințelor au fost sub 15% în alte cinci țări: Malta (12%), Slovenia (13,8%), Portugalia (14%), Croația (14,4%) și Italia (14,5%).

Potrivit raportului OCDE, diverși factori contribuie la o povară mai mare sau mai mică a costurilor locuințelor.

„De exemplu, accesul la credite ipotecare, condițiile ipotecare, raportul împrumut-valoare și împrumutul-venit pot ajuta la explicarea variațiilor între țări și sursele de venit”, se arată în raport.

Persoanele expuse riscului de sărăcie au alocat două cincimi din venit pentru locuințe

Deloc surprinzător, gospodăriile cu venituri mai mici alocă o parte mai mare din venitul lor costurilor locuințelor. Pentru gospodăriile cu un venit disponibil sub 60% din media națională – considerată la riscul sărăciei – ponderea costurilor locuinței a fost în medie de 38,2% în UE.

În acest indicator, raportul a variat de la 19,2% în Cipru, la 62,4% în Grecia. Înseamnă că în Grecia, persoanele expuse riscului de sărăcie trebuie să cheltuiască aproape două treimi din venitul lor disponibil pentru locuințe. În Grecia, 2,7 milioane sau 26,4% din populație erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Persoanele expuse riscului de sărăcie au cheltuit peste 45% din venitul disponibil pentru locuințe în Danemarca (57%), Norvegia (48,5%), Suedia (48,1%), Cehia (46,1%), Germania (45,8%), Țările de Jos. (45,7%) și Elveția (45,5%).

În schimb, pentru cei cu un venit disponibil peste 60% din venitul median, ponderea costurilor locuinței a fost în medie de 16,2% în UE.

Ponderea costurilor locuințelor este în creștere în majoritatea țărilor

Datele Eurostat acoperă perioada începând cu 2020. La nivelul UE, costurile locuințelor au crescut treptat în fiecare an, deși ușor. Între 2020 și 2023, modificarea globală a fost de 1,2 puncte procentuale (pp). Dintre 30 de țări, costurile locuințelor au crescut cu 1 pp sau mai mult în 17 țări, arătând o tendință ascendentă. În schimb, costurile au scăzut cu mai mult de 1 pp în doar trei țări.

Creșterea costurilor locuințelor a fost de 3 (pp) sau chiar mai mult în șapte țări: Ungaria (5,7 pp), Norvegia (5 pp), Estonia (4 pp), Luxemburg (3,8 pp), Germania (3,7 pp) Turcia și Malta (3 p.). În schimb, Bulgaria a raportat cea mai mare scădere, cu o scădere de 2 pp.