Programul de compromis dintre PDL şi PSD transformă cota unică, apărută ca „stindard al dreptei“ politice, într-o pårghie de „echitate fiscală“, care nu va ajuta însă decåt puţini săraci. Mulţimea de măsuri populiste care însoţesc cota unică în programul hibrid de guvernare PDL-PSD, în fapt o compilare a celor două platforme electorale, întăreşte caracterul de stånga al politicii fiscale care va fi aplicată în anii următori şi
Programul de compromis dintre PDL şi PSD transformă cota unică, apărută ca „stindard al dreptei“ politice, într-o pårghie de „echitate fiscală“, care nu va ajuta însă decåt puţini săraci.
Mulţimea de măsuri populiste care însoţesc cota unică în programul hibrid de guvernare PDL-PSD, în fapt o compilare a celor două platforme electorale, întăreşte caracterul de stånga al politicii fiscale care va fi aplicată în anii următori şi slăbeşte veniturile bugetare. Cu o politică fiscală relaxată şi cu promisiuni de onorat pentru diferite categorii sociale, cele două partide susţin totuşi că vor ţine sub control deficitul bugetar şi stabilitatea macroeconomică. Programul de guvernare îndepărtează temerile privind majorarea unor impozite, exprimate de analiştii economici, dar nu arată cum vor fi găsite resursele financiare. Evoluţia economică ar putea să contrazică optimismul programului, iar creşterea impozitelor ar putea să reapară în discuţie anul viitor.
Potrivit acestui program, cota de impozitare directă de 16% a veniturilor va fi menţinută, dar totodată va fi asigurată „echitatea în repartizarea sarcinii fiscale pentru persoanele cu venituri mici, prin acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale“. Amendamentul aparţine PSD, care prevedea în platforma electorală impozitarea diferenţiată a veniturilor persoanelor fizice. PSD intenţiona să aplice un impozit de 10% pe veniturile salariale mai mici decåt salariul mediu brut. În urma compromisului PSD-PDL, cota unică a împrumutat un caracter social pronunţat care ar putea să o îndepărteze de principiul care a generat-o: încurajarea întreprinzătorilor.
În prezent, Codul fiscal acordă deduceri la calculul impozitului pe venit de cel mult 650 de lei pentru persoanele cu un salariu brut mai mic de 1.000 de lei şi care au mai mult de patru persoane în întreţinere. Deducerile se acordă regresiv şi sunt eliminate pentru cei cu salarii mai mari de 3.000 de lei. La momentul introducerii lor, în 2005, deducerile au fost majorate faţă de nivelul din 2004, cånd era în vigoare un sistem progresiv, dar au fost relativ limitate pentru a nu distorsiona principiul impozitării unice. Scopul a fost doar compensarea eventualelor pierderi pe care le-ar fi putut suferi persoanele cu salarii mai mici.
Multe deduceri, puţini beneficiari
Conform programului de guvernare, deducerile ar urma să fie majorate sau diversificate. Prin analogie cu promisiunea de impozitare cu 10% a veniturilor aflate sub salariul mediu brut, ar însemna că toţi cei care vor avea un salariu mai mic de 1.740 de lei anul viitor (la cåt l-au estimat cele două partide în programul de guvernare) ar trebui să primească deduceri mai mari sau mai multe.
Impactul unor astfel de măsuri va fi în principal resimţit de buget şi mai puţin de cetăţeni. Mai mult de jumătate dintre aceştia, potrivit statisticilor Fiscului, declară la stat că sunt plătiţi cu salariul minim pe economie. Politica fiscală promisă de noul guvern se doreşte una „relaxată“: profitul reinvestit în progresul tehnologic va fi scutit de impozit, sistem simplificat de taxe, impozite şi tarife parafiscale şi mai multe deduceri. Iniţial, programul de guvernare prevedea şi scăderea TVA pentru alimente la 5%, măsură care va fi însă abandonată. În compensare, programul prevede şi cåteva măsuri de „corecţie“, dar care vizează segmente foarte înguste, cu impact redus asupra bugetului, cum ar fi TVA de 25% la produsele de lux, majorarea impozitelor pe clădiri, automobile şi ambarcaţiuni cu motor „peste limitele stabilite prin lege“.
Enunţurile privind politica fiscală contravin vizibil principiilor de stabilitate macroeconomică stipulate în prima parte a programului. Deşi pe de o parte promite relaxarea taxării, precum şi o multitudine de forme de sprijin pentru unele categorii, cum ar fi pensie minimă de 350 de lei, dublarea alocaţiei pentru copii, majorarea salariului minim, subvenţii, ajutoare de stat, viitoarea guvernare îşi propune, pe de altă parte, să pună în aplicare un sistem fiscal-bugetar sustenabil şi să reducă deficitul bugetar la cel mult 2,5 % din PIB în anul 2009.
În condiţiile în care veniturile bugetare sunt tot mai greu de colectat, din cauza dificultăţilor financiare ale firmelor, iar creşterea economică este un indicator cu estimări tot mai pesimiste, programul de guvernare este surprinzător de generos, dar nu dă nici un fel de indiciu de unde vor fi luaţi banii pentru acoperirea tuturor acestor promisiuni.
APARENŢE
Cota de 16% a impozitului pe venit plătit de persoanele fizice este „unică“ doar pe hårtie. Sistemul de deduceri menţine principiul aplicat în cazul impozitării progresive: mai mult de la bogaţi şi mai puţin de la săraci
Deduceri
Programul de guvernare promite compensaţii şi deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici. Codul fiscal prevede deduceri de cel mult 650 de lei pentru persoanele cu salarii mai mici de 1.000 de lei şi cu mai mult de patru persoane în întreţinere. Cele mai mari deduceri sunt la salarii mai mici de 1.000 de lei.
• Pentru persoanele cu salarii mai mici de 1.000 de lei deducerea este între 250 şi 650 de lei, în funcţie de numărul de persoane avute în întreţinere
• deducerea este regresivă, însemnånd că scade pe măsură ce creşte salariul
• peste 3.000 de lei nu se mai acordă nici o deducere la calculul impozitului.
Pentru salariul mediu brut de 1.740 de lei (prognozat pentru 2009), deducerile sunt în prezent de:
• 230 lei – fără persoane în întreţinere
• 290 lei – cu o persoană
• 350 lei – cu două persoane
• 410 lei – cu patru sau mai multe persoane.