Tanasescu, a fost prinsa din aer de opozitie. Liberalii si democratii au remarcat impactul cotei unice de impozitare a veniturilor asupra electoratului din alte tari si au transpus in platforma electorala proprie masura initiata la Finante, dar abandonata a doua oara anul acesta din cauza opozitiei unei parti din PSD. In Cehia, programul de masuri avand in centru cota unica, inspirat din succesul vecinilor slovaci, a adus pe primul loc in sondaje un partid de dreapta, cu cele mai mari sanse de castigare a alegerilor in toamna, dupa opt ani de guvernare social-democrata. si acolo, ezitarile Guvernului au avut aceeasi cauza: teama ca electoratul va taxa o masura care i-ar avantaja mai mult pe cei bogati. Amanarea formei finale a Codului fiscal (care trebuie publicata doar – de regula – cu sase luni inainte de intrarea in vigoare) face ca nici acum sa nu fie prea tarziu pentru introducerea, din 2005, a cotei unice de catre actualul guvern. La Ministerul Finantelor Publice (MFP), incercari in aceasta directie chiar au continuat sa existe. La nivel politic insa, masura a ramas inoportuna. In mod paradoxal, cei care manifestasera anul trecut cea mai mare opozitie – sindicalistii – sunt acum mai deschisi. CNSLR Fratia este dispusa sa accepte cota unica, daca se pastreaza deducerile si daca Finantele prezinta studii clare de impact. Pana acum, acestea au lipsit. La randul lor, patronatele sustin in continuare cota unica, insa va trebui sa negocieze cu Guvernul si alte reduceri de taxe si sa le aleaga pe cele prioritare.
Concurenta de oferte fiscale la alegeri
Campania electorala va fi si o batalie a promisiunilor fiscale. Oferta PSD se pregateste inca de acum: modificarile Codului fiscal pentru 2005. Intr-o prima forma, aceasta include reducerea impozitului pe profit de la 25% la 19%. Va creste insa impozitul pe dividende cu 5%. Sistemul progresiv de impozitare a veniturilor se va mentine, in 2005 reducandu-se doar numarul cotelor de impunere (de la cinci la trei), nivelul cotei minime (de la 18% la 14%) si al celei maxime (de la 40% la 38%). Contributiile sociale totale vor scadea cu doar doua puncte procentuale, de la 49,5% la 47,5%. In ultimele luni in care se mai pot face schimbari, Guvernul ia in calcul o diminuare suplimentara a cotelor de impozitare a veniturilor si o reducere mai mare la contributiile sociale. Desi la nivelul MFP au mai existat intentii de reluare a ideii, pentru 2005 reformarea sistemului impozitarii veniturilor persoanelor fizice, prin introducerea unei cote unice, pare a fi abandonata. Masura a fost preluata imediat in platforma electorala a Aliantei PNL-PD, un proiect de modificare in acest sens a Codului fiscal fiind depus de liberali la Parlament. Contraoferta opozitiei va include o cota unica de 16% atat la impozitul pe venit, cat si la cel pe profit. „Deducerile pentru persoanele fizice se vor mentine doar la nivelul salariului minim, astfel incat cei impozitati acum cu cota minima sa nu piarda”, spune Eugen Nicolaescu, purtatorul de cuvant al PNL. Inca nederanjati de constrangerile discutiilor cu FMI, liberalii mai promit reducerea impozitului pe dividende la 5% si a contributiilor sociale pana la 41%, in 2006. Un studiu de impact, pe care Alianta sustine ca il va prezenta pana in septembrie, indica, potrivit lui Nicolaescu, o crestere a veniturilor bugetare cu circa 20%, ca urmare a atragerii unui numar de 3,5 milioane de contribuabili din zona economiei gri.
Sindicatele joaca pe cont propriu
In ultimele luni in care mai pot fi aduse modificari Codului fiscal pentru 2005, partenerii sociali ai Guvernului – patronatele si sindicatele – incearca sa obtina cat mai mult in discutiile cu Ministerul Finantelor. Desi o parte a sindicatelor (CNSLR Fratia) nu se mai opune introducerii cotei unice, cu conditia ca actualele deductibilitati sa se mentina, pentru aceasta masura nu mai este mult loc de negociere. O alta grupare sindicala – BNS – respinge in continuare ideea, liderul Dumitru Costin afirmand ca va insista pentru o reducere mai mare a contributiilor sociale, pentru diminuarea cotei minime de impunere a veniturilor si pentru aplicarea celei maxime la venituri mai mari de 600 de euro lunar. Cel putin in 2005, nu se va renunta la impozitarea progresiva a veniturilor persoanelor fizice. Asadar, se va mentine sistemul impozitului pe venitul global (cu declaratii anuale), a carui administrare costa circa 800 miliarde de lei si in care bugetul ajunge ca, dupa regularizare, sa restituie bani contribuabililor. Pentru sindicate, acest lucru inseamna si mentinerea actualelor deduceri suplimentare, de unele dintre acestea (cele pentru pensiile ocupationale) fiind direct interesate, urmand sa contribuie la alegerea fondurilor private spre care se vor indrepta contributiile angajatilor.Patronatele sustin in schimb ca, in principiu, nu renunta la ideea introducerii cotei unice, insa va trebui sa tina cont de ceea ce pot obtine in realitate. „Prioritara este reducerea contributiilor sociale cu cel putin inca doua puncte procentuale”, spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). La o solutie de compromis va trebui sa se ajunga si in privinta scutirii sau reducerii de impozit pe profitul reinvestit, promisa initial de premierul Adrian Nastase, dar abandonata ulterior.
Vecinii se intrec in reduceri agresive de taxe
Majoritatea statelor din regiune au relaxat puternic fiscalitatea in ultimii ani, creand probleme, prin investitiile straine atrase, chiar tarilor dezvoltate din vestul Europei. In Rusia, incasarile s-au dublat dupa introducerea cotei unice de 13% aplicata veniturilor persoanelor fizice. In Lituania si Letonia, veniturile se impoziteaza cu 25%, iar profitul cu 15%. Estonia aplica pentru venituri o cota de 26% (pana in 2007 scade la 20%). In Ungaria, profitul se impoziteaza cu 16%, iar in Bulgaria cu 15%, incepand din 2005.Reforma fiscala cu impactul cel mai evident asupra investitiilor a fost initiata insa de ministrul slovac de finante, Ivan Miklos. Cu impozit zero pe dividende si o cota unica de 19% aplicata atat pentru venitul persoanelor fizice, cat si pentru profitul firmelor de anul acesta, Slovacia a eliminat toate celelalte stimulente fiscale si a determinat cativa dintre cei mai mari investitori straini sa isi inchida spatii de productie in alte tari pentru a se muta aici. Pentru a calcula posibilul impact fiscal al reformei, autoritatile slovace au solicitat cinci estimari independente. Desi pentru 2004 a fost estimata o scadere a veniturilor bugetare, in prima parte a anului bugetul se situa pe excedent. Modelul slovac are sanse sa fie copiat si in Cehia. „Concurenta fiscala din regiune nu mai poate fi ignorata. Intentionam ca de anul viitor, daca vom forma noul guvern, sa introducem si in Cehia modelul cotei unice de impozitare a veniturilor”, ne-a declarat, in cadrul unui program de jurnalism economic organizat in iulie la Praga, Vladimir Tlusty, politicianul pe care Partidul Civic Democrat, cotat de sondaje cu prima sansa la alegerile din toamna, intentioneaza sa il numeasca ministru de finante in viitorul guvern.
