Guvernul intenţionează să renunţe la cotă unică de 16%, începând din 2016, şi să introducă cote progresive de impozitare a venitului, în trei trepte, de 15%, 25% şi 35%, potrivit unui document elaborat de ministrul delegat pentru buget, aflat în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, anunță în EXCLUSIVITATE agenția de presă Mediafax
UPDATE: Ministerul Finanțelor Publice a anunțat, printr-un comunicat de presă, că ministrul de resort Ioana Petrescu nu este de acord cu eliminarea cotei unice de impozitare.
"Ministrul Finanţelor Publice Ioana-Maria Petrescu nu este de acord cu eliminarea cotei unice de impozitare. La Ministerul Finanţelor Publice, autoritatea în ceea ce priveşte stabilirea politicii fiscale, nu s-a făcut niciodată un scenariu privind eliminarea cotei unice de impozitare", se precizează în comunicat.
Potrivit mediafax.ro, în document, care conţine mai multe propuneri de măsuri fiscale, se precizează că una dintre acestea ar fi: "Introducerea impozitului progresiv pe venit, începând cu 2016 (3 cote progresive de 15%, 25% şi 35%)".
Propunerile au fost prezentate în Consiliul Consultativ al Ministrului Delegat pentru Buget.
Cota unică a fost introdusă de la 1 ianuarie 2005, fiind pricipala temă de campanie a alianţei DA (PNL-PD) la alegerile din 2004.
Candidatul la preşedinţie şi actualul prim ministru Victor Ponta spune că prima varianta de premier, dacă va fi ales, este Călin Popescu Tăriceanu, motivând că acesta garantează scăderea CAS, scutirea de impozitul pe profitul reinvestit şi cota unică. În 2008, când era şeful executivului, Tăriceanu a micşorat CAS cu 1,5 pp, doar timp de o lună, pentru ca, imediat după alegeri, să le majoreze cu 0,5 pp din cauza constrângerilor bugetare, scria capital.ro în urmă cu o săptămână
O nouă creştere a taxelor, în 2015, este principala temere a mediului de afaceri. Renunţarea la cota unică, creşterea accizelor şi a redevenţelor sau resuscitarea forfetarului sunt scenariile luate în calcul, mai ales că atât proiectul de Codul Fiscal, cât şi bugetul au fost abandonate până la alegeri, anunța capital.ro, la finele lunii trecute.
Proiectul actual de Cod fiscal prevede creşterea de zeci de ori a impozitelor pe clădirile nerezidenţiale ale persoanelor fizice, terenuri şi maşini şi reintroducerea impozitului forfetar, redenumit specific. „O creștere uriașă e la impozitul pe terenurile agricole, De la 20 de lei, la 120 de lei pe hectar înseamnă echivalentul a circa 200 kg de grâu, adică 6%-7% din valoarea producției ar trebui plătită de fermieri doar pentru impozitul pe teren“, spune președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. În plus, nivelul accizelor din 2015 nu e cunoscut, oficialii din Finanţe luând în calcul posibilitatea de a le stabili în lei, în loc de euro. Potrivit unor surse, accizele ar putea fi menţinute la valoarea în lei de acum, un nivel mult mai mare decât ar rezulta din convertirea în lei la cursul din Jurnalul Oficial al UE.
Renunţarea la cota unică este un alt scenariu. În programul de guvernare şi strategia fiscal-bugetară se arată că introducerea cotelor progresive pe veniturile persoanelor fizice este un obiectiv până în 2016.
Efecte dure pentru mediul de afaceri
Mediul de afaceri susţine că majorarea fiscalităţii va pune o barieră creşterii economice, iar soluţia pentru acoperirea angajamentelor suplimentare de cheltuieli ar trebui să fie combaterea evaziunii şi îmbunătăţirea colectării taxelor. După creşterile de fiscalitate din ultimii doi ani, investiţiile companiilor au fost grav afectate. „Încercările din acest an de majorare a veniturilor bugetare, prin introducerea accizei la benzină şi motorină si a taxei pe construcţiile speciale, au trimis economia României în recesiune tehnică. În plus, şi perspectivele de creştere economică în 2015 au devenit mai sumbre în ultimele luni, ceea ce va pune o presiune suplimentară crescândă pe veniturile bugetare“, spune Laurian Lungu.
În opinia lui Dan Bădin, există două soluţii de creştere a veniturilor bugetare: creşterea redevenţelor pentru resursele naturale şi introducerea impozitului specific, dar cea mai eficientă ar fi combaterea evaziunii. „Mediul de afaceri susține adoptarea de măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, creșterea gradului de colectare și încurajarea conformării voluntare“, susţine Daniel Anghel. Predictibilitatea, o cerinţă exprimată de companii, a fost spulberată. În lipsa Codului fiscal şi a bugetului, care e expresia completă a politicii fiscal-bugetare, firmele nu pot să-şi întocmească bugetele care vizează, printre altele, planurile de investiţii şi costurile salariale. Dacă va crește, fiscalitatea se va reflecta în cheltuielile firmelor, putând duce la sistarea unor proiecte, reduceri de costuri sau chiar concedieri. „Ce bugete îşi pot face companiile pentru anul viitor, dacă nu ştiu nici care sunt taxele principale?“, se întreabă, retoric, Ionuţ Dumitru.
În ciuda pesimismului din business, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu susţine că, prin activitatea sa, a stimulat afacerile, deşi evită sistematic să răspundă oricăror întrebări privind perspectivele anului următor. Singurul indiciu dat de premierul Victor Ponta: bugetul pentru 2015 va fi responsabilitatea următorului executiv.
Știre în curs de actualizare