Desi Codul fiscal a suferit numeroase modificari pana in prezent si se asteapta doar votul deputatilor pentru a mai suferi o transformare, “Biblia” fiscalitatii din Romania nu reuseste sa rezolve chiar cea mai mare problema a sistemului: contributiile sociale enorme. Asa ca se “contribuie” cu mult peste media europeana. Plata catre fondul de pensii, fondul de somaj, asigurarile de sanatate reprezinta 47,5% din salariul brut. Asta, in vreme ce media pen
Desi Codul fiscal a suferit numeroase modificari pana in prezent si se asteapta doar votul deputatilor pentru a mai suferi o transformare, “Biblia” fiscalitatii din Romania nu reuseste sa rezolve chiar cea mai mare problema a sistemului: contributiile sociale enorme. Asa ca se “contribuie” cu mult peste media europeana. Plata catre fondul de pensii, fondul de somaj, asigurarile de sanatate reprezinta 47,5% din salariul brut.
Asta, in vreme ce media pentru contributiile sociale platite de angajatii din tarile vechii Europe este de 35,6%, iar media pentru contributiile sociale achitate de cetatenii din noile state membre este de 34,7%.
In schimb, modificarile prin care a trecut Codul fiscal ne-au facut sa fim un pic mai atractivi din punctul de vedere al impozitarii veniturilor persoanelor si al impozitului pe profit. Cota de 16% cu care sunt impozitate veniturile salariale este printre cele mai mici din Europa. La fel de bine stam si din punctul de vedere al impozitului pe profit.
Daca in UE 15 media impozitului pe profit este de 25,8%, iar in statele care au aderat la 1 mai 2004 media este 20,3%, impozitul pe profit in Romania este taxat cu 16%.
Pe de alta parte, insa, trebuie mentionat faptul ca in statele membre ale Uniunii Europene functioneaza un sistem de deduceri economice bine pus la punct, care fac “povara” fiscala mult mai usor de suportat. In plus, sunt foarte multe state europene care acorda scutiri la impozitarea dividendelor sau cote reduse de TVA pentru unele domenii. Probabil ca lipsa acestor facilitati in Romania a amortit investitiile straine directe, din moment ce peste 60% din totalul acestora reprezinta imprumuturi intrasocietate.
Daca pentru Ministerul Finantelor impozitarea domeniului imobiliar, a microintreprinderilor sau a pietei de capital reprezinta adevarate probleme, pentru statele europene dezbaterile se poarta pe cu totul alte subiecte. “E clar ca tendinta europeana este de scadere a impozitelor directe”, spune Gabriel Sincu, senior tax manager RSM Hemmelrath. “In Germania se discuta in acest moment o reducere a impozitului mediu platit de firme, de la 39,7% la 30%. Dar cu ce pret? Se pare ca si acolo exista discutii aprinse, pentru ca reducerea cotei de impozit ar putea fi insotita de o limitare a deductibilitatii fiscale a dobanzilor. Or, in conditiile in care majoritatea firmelor se finanteaza in special prin imprumut, aceasta prevedere ar insemna o lovitura puternica data contribuabililor, care, in final, cu toata reducerea de impozit, ar putea sa ajunga sa plateasca un impozit mult mai mare”, mai spune Gabriel Sincu.
In vreme ce noi ne chinuim sa ne dam seama cum se calculeaza taxa pe teava de esapament, europenii isi schimba continuu legislatia referitoare la mediu. si asta nu doar din considerente ecologice, ci se folosesc de acest instrument pentru a reduce taxa pe munca (contributiile sociale). 2,5% din PIB-ul european este reprezentat de taxe de mediu. Polonia, desi este nou intrata in Uniune, colecteaza deja taxe de mediu echivalente cu 2,3% din PIB, asta in vreme ce Ungaria colecta inca inainte de aderare (2002) 2,8% din PIB. Legislatia Estoniei, in schimb, nu prevede taxe de mediu, instituind, insa, asigurari pe riscul de poluare.
In 2004, in 17 state din Uniunea Europeana a crescut ponderea in PIB a incasarilor provenind din taxa pe valoarea adaugata (TVA), in vreme ce in sase state aceasta a scazut. O mare categorie de bunuri si servicii au fost mutate din “categoria” cota redusa de TVA in “categoria” cota standard, fapt care a condus la o crestere a veniturilor. Cele mai mari cote de TVA se inregistreaza in Danemarca, Ungaria si Finlanda, in vreme ce nivelurile mai scazute se gasesc in Spania, Italia si Malta.
Imobiliarele sunt un alt domeniu in care se aplica multe deduceri. Multe state europene au reduceri ce, uneori, merg pana la scutiri de TVA pentru constructia de locuinte, dar tranzactiile sunt, in marea lor majoritate, impozitate. Astfel, bugetul Ungariei se alimenteaza cu o taxa de 10% pe valoarea tranzactiei, bugetul Cehiei, cu 3% din valoarea bunului sau din valoarea tranzactiei (care dintre ele este mai mare), in vreme ce Polonia “percepe” o taxa de 2%. Impozitarea pe castigurile provenite de pe piata de capital, care la noi a generat nenumarate discutii si a facut obiectul unei “greve la minut” din partea investitorilor, este abordata in mod diferit, de la tara la tara. Se poate observa ca succesul pietei de capital din fiecare tara nu tine neaparat de nivelul impozitului. Astfel, in Polonia, tara cu cea mai dezvoltata piata de capital din statele foste comuniste, impozitul pe castigul din capital este de 19% de mai multi ani. Pe de alta parte, pe bulgari eliminarea acestui impozit nu i-a facut mai fericiti, Bulgaria fiind pe ultimul loc in regiune la acest capitol.
Colectarea veniturilor la bugetul de stat este un alt “sector” la care europenii se pricep mult mai bine decat noi. Desi Fondul Monetar International si Uniunea Europeana ne-au cerut in repetate randuri intarirea colectarii, Romania nu a putut sa treaca cu mult peste 30% din produsul intern brut. Ungaria si Germania sunt exemplele de succes in acest domeniu. Ele colecteaza 39,1% din PIB, respectiv 38,7% din PIB. Experiente similare cu cea a Romaniei intalnim si in Bulgaria – 32,6% din PIB, sau Polonia – 32,9% din PIB. “Cata vreme nu exista o baza de date bine pusa la punct si performanta din punct de vedere informatic, accesul la informatie si eventuala actiune de control si sanctionare erau dependente integral de factorul uman, insuficient motivat financiar, relativ usor de cointeresat si foarte greu controlabil pentru probarea arbitrariului si a aspectelor penale implicite”, crede Dragos Neacsu, managing partner Dragon Finance.
Neacsu mai spune ca la aceasta “lista” de motive se mai poate adauga si “lentoarea reformelor in justitie” si “existenta vreme indelungata a unui sector bancar neperformant de stat”.
Ce ar trebui facut? “Este neaparat necesara intocmirea unei strategii fiscale”, spune Gabriel Biris, avocat, Biris&Goran. “Fara ea nu stii cat poti colecta si cat este nevoie sa cheltuiesti pentru a sustine prioritatile de dezvoltare”, adauga Biris. “Este clar ca statele dezvoltate nu privesc cu ochi buni cota unica, sistem care atrage investitorii catre Est in defavoarea Occidentului. Dar, avand in vedere ca pe partea de impozite directe nu exista directive europene care sa ne limiteze intr-o directie sau alta, sansa noastra este tocmai sistemul cotei unice: simplitatea si elasticitatea unui astfel de sistem reprezinta un magnet pentru investitorii straini”, spune Gabriel Sincu. Pe de alta parte, Liviu Voinea, analist Grupul pentru Economie Aplicata, este de parere ca “vom fi in continuare foarte atractivi, mai ales ca, incepand de anul viitor, va fi vorba despre foarte multi bani” europeni, care vor veni prin fondurile structurale. “Cu toate acestea, trebuie sa fim foarte atenti pentru ca, potrivit statisticilor, doar 10% din totalul investitiilor straine directe reprezinta majorari de capital, restul fiind profit reinvestit sau datorie privata”, spune Voinea.
Cum se impoziteaza companiile
Ratele de impozit pe profit din tarile membre ale Uniunii Europene sunt in scadere datorita concurentei dintre statele membre pentru locuri de munca si capital, precum si datorita liberalizarii economice. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de KPMG.
Media ratelor de impozit pe profit in Uniunea Europeana a scazut cu 0,28 de procente, ajungand la 25,04 procente in 2005, urmare a reducerii impozitelor in sase tari membre UE, printre care si Franta, Grecia si Olanda, comparativ cu rate de impozit pe profit de 28,31% in tarile membre OECD, 28,25% in tarile din America Latina si 29,99% in tarile din regiunea Asia Pacific. tarile cu cele mai ridicate rate de impozitare au fost Japonia, cu 40,69%, si Statele Unite ale Americii, cu 40%. Insulele Cayman au cea mai redusa rata de impozit, 0%.
Colectarea, influentata si de factorul politic
“Este o situatie dorita in fapt de multi dintre agentii economici cu reprezentare politica in perioada postdecembrista. Ce au reusit ei sa faca in acest timp trebuie corelat si cu stadiul slab al reformelor.”
Dragos Neacsu,
managing partner Dragon Finance
Impozite mici, contributii sociale mari
“Toata lumea este multumita in Romania cu nivelul cotei de impunere la venituri. In ceea ce priveste contributiile sociale, nivelul acestora ramane foarte ridicat, descurajand angajatorii.”
Gabriel Sincu,
senior tax manager RSM Hemmelrath
Sase categorii
Acesta este totalul grupelor de impozite platite de romani, “recunoscute” oficial in legea bugetului: TVA, accize, contributii sociale, impozit pe venit, impozit pe profit si impozite si taxe locale
Senatul faulteaza Finantele cu cota redusa de TVA
PROIECT Modificarea Codului fiscal a iesit altfel decat a vrut Guvernul
Peste 0,3% din PIB. Atat estimeaza Ministerul Finantelor ca va pierde la buget prin implementarea modificarilor aduse de senatori proiectului Codului fiscal pe 2007. Ramane de vazut cum vor vota deputatii, Camera fiind “organul” decizional.
Desi prestatia in plenul Senatului a lui Catalin Doica, secretarul de stat pe probleme de fiscalitate din Ministerul Finantelor, a fost destul de “consistenta”, aprobarea Codului fiscal in Senat a fost un episod cu multe “surprize”. Astfel, senatorii au fost de acord cu majoritatea propunerilor de modificare a Codului aduse de membrii Comisiei de Buget-Finante, care au facut praf proiectul propus de Guvern si Ministerul Finantelor. Dintr-un foc, senatorii au aruncat in aer nivelul cotei reduse de TVA: 7%, in loc de 9%, cat este in prezent si cat era trecut si in proiectul de Cod, dar nu au fost de acord cu amendamentul privind includerea produselor alimentare in categoria celor taxate cu cota redusa. Senatorii au mentinut impozitarea pietei de capital la cotele actuale. Castigurile din vanzarea titlurilor de valoare sunt impozitate, in prezent, cu 1% sau 16%, in functie de perioada de detinere a titlurilor in portofoliu.
Potrivit formei aprobate de Senat, impozitul anual va fi stabilit de catre autoritatile fiscale prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate (in cazul titlurilor de participare la fondurile deschise de investitii) incepand cu 1 ianuarie 2007, intr-o perioada mai mica de un an de la data dobandirii. In cazul in care titlurile sunt instrainate sau rascumparate, incepand cu 1 ianuarie 2007, intr-un interval de peste un an, castigurile vor fi impozitate cu 1%. “Am reintrodus deductibilitatile pentru asigurarile de sanatate, am eliminat impozitarea pentru cladirile cu destinatie sociala si cele care se afla in patrimoniul Academiei Romane, am mentinut facilitatile de impozitare pentru salariile celor care lucreaza in software si, printr-o alta lege, continuam reducerea CAS, socotind ca, pana in 2009, vom cobori CAS cu 9%”, a spus Varujan Vosganian in prezentarea modificarilor operate in Comisia de Buget-Finante pe care o prezideaza. Intr-o estimare realizata de Ministerul Finantelor, influenta pe buget este de 920 de milioane de lei, 823 de milioane provenite din scutirea introducerii prevederii referitoare la profitul reinvestit si 97 de milioane de lei din modificarea regimului microintreprinderilor. Restul masurilor sunt in curs de evaluare.
Unele surse sustin ca ar trebui sa ne asteptam ca “partile” sa “incheie” un compromis la Camera Deputatilor, Opozitia amenintand destul de des cu boicotarea votului la Camera.
Finantele au gresit, senatorii au “corectat”
“Am reintrodus deductibilitatile pentru asigurarile de sanatate, am eliminat impozitarea pentru cladirile cu destinatie sociala si cele din patrimoniul Academiei.”
Varujan Vosganian,
presedintele Comisiei de Buget-Finante din Senat
Noii membri au “subtiat” impozitele din UE
DIFERENTE Prin extindere, Europa s-a apropiat de fiscalitatea americana
Europa bate SUA, dar, din pacate, doar la capitolul taxare. Astfel, darile platite de cetatenii si firmele din Europa unita sunt mai mari decat in SUA sau Japonia.
Ponderea medie detinuta de veniturile din impozite in produsul intern brut al statelor europene a fost de 39,3% in anul 2004, ultimul an pentru care exista date disponibile. Statele Unite si Japonia au impozite mai mici decat statele membre ale Uniunii Europene datorita politicii agresive de reducere a poverii fiscale urmate in ultimii cinci ani. si asta se vede si in ponderea impozitelor in PIB, care este cu 14% mai mica decat cea europeana. De aceea, Uniunea Europeana, luata ca intreg, ramane una din zonele lumii cu cea mai ridicata taxare. Cu toate acestea, diferentele de impozitare dintre statele membre sunt semnificative: de la 28% pondere a veniturilor din impozitare in PIB in Lituania si Letonia, la un capat, la 50% pondere a veniturilor in PIB in Suedia, la celalalt capat. De asemenea, daca ar fi sa analizam cum s-au modificat impozitele in tarile europene de-a lungul anilor, am putea spune ca statele care au avut un nivel de taxare redus au cunoscut modificari numeroase, atat in sens crescator, cat si descrescator, in vreme ce statele cu taxe mari au cunoscut foarte putine modificari in decursul ultimilor zece ani.
Totodata, ar merita amintit faptul ca, inca inainte de aderarea celor zece noi state membre, impozitarea in UE era un “sector” care cunostea multe variatii. Aproape 21 de puncte procentuale desparteau tarile de “frunte”, cu o taxare ridicata, de statele de “jos”, cu impozite mai normale. Astfel, UE 15 avea tari cu varfuri de fiscalitate, cum ar fi tarile nordice, cu o pondere a veniturilor in PIB provenite din impozite foarte aproape de 50%, dar si state unde impozitarea era chiar blanda: Irlanda, Spania, Marea Britanie si Grecia. Dupa aderare, noile state membre, dat fiind faptul ca aveau niveluri mult mai scazute de impozitare, au contribuit la “scaderea” mediei pe care o aveau veniturile in produsul intern brut.
Locul Irlandei a fost luat de noile state membre Lituania si Letonia, iar diferenta dintre ponderea medie a veniturilor din impozite in PIB intre UE 15 si noile venite a fost de cinci puncte procentuale, de la 39,6% la 34,5%. Ponderea veniturilor provenind din impozite in PIB-ul Romaniei este aproape de 30%.
Ca sa aprofundam, putem spune ca putem distinge doua mari grupe de tari, in randul celor zece nou intrate. Avem Slovenia si Ungaria, care au o pondere medie apropiata de cea a EU 15, dar avem si state, cum ar fi Cehia, Lituania, situate mult sub media europeana.
