Cotația aurului atinge un maxim istoric. Ce factori contribuie la

Prețul aurului a crescut cu peste 1%

Prețul unui gram de aur a crescut cu peste 1%, atingând o cotă record de peste 377 lei. Ieri, moneda națională s-a apreciat față de euro, care a fost cotat de Banca Națională a României la 4,97 lei, în scădere comparativ cu cotația anterioară. Totuși, leul a pierdut teren în fața dolarului american, care a ajuns aproape la 4,48 lei, o creștere de aproape 0,5% față de sfârșitul săptămânii trecute. De asemenea, leul s-a depreciat și față de francul elvețian, cotat la 5,26 lei, în creștere cu 0,23% față de cotația precedentă.

Pe 20 septembrie 2024, gramul de aur a înregistrat o scumpire de 2,32 lei (0,63%), ajungând la o cotă record de 373,35 lei, de la 371,03 lei anunțat de BNR în ziua precedentă.

Fluctuații constante în prețul aurului

În ultimele cinci decenii, prețul aurului a fost influențat profund de fluctuațiile economice globale, având legături strânse cu marile crize financiare și schimbările în politica monetară.

În anii ’70, inflația crescută a condus la o apreciere semnificativă a prețului aurului. Însă, în 1998 și 1999, prețul a atins minimul din ultimele două decenii, când aurul a pierdut atractivitate din cauza unei supraofertări. Băncile centrale au vândut rezervele de aur pentru a-și diversifica portofoliile.

Prețul aurului a fost influențat de evenimente economice globale de-a lungul decadelor. De exemplu, în anii ’70, inflația ridicată a dus la o apreciere a prețului. După o perioadă de scădere, în 2008, Marea Recesiune a provocat o „fugă către siguranță” din partea investitorilor.

Mai recent, criza din zona euro (2010-2012) a determinat și ea o creștere a prețului. Situația actuală din Ucraina și Fâșia Gaza, împreună cu efectele inflației și politicilor monetare post-Covid, au contribuit la această tendință ascendentă.

Aurul joacă un rol esențial

Conform datelor World Gold Council, aurul joacă un rol esențial ca rezervă de valoare. Stocurile de aur sunt în mare parte destinate bijuteriilor (37%), în timp ce rezervele băncilor centrale constituie 14%.

Statele Unite, Germania și Italia dețin cele mai mari cantități de aur, evidențiind astfel puterea economică a acestor națiuni. Această distribuție reflectă nu doar valoarea estetică a aurului, ci și importanța sa în politica monetară globală.