Preţurile alimentelor au revenit la nivelurile de la începutul lui 2006, alungånd îngrijorările de la începutul lui 2008, cånd Banca Mondială şi FMI avertizau că scumpirile record riscă să arunce lumea a treia în foamete.
Criza are şi efecte pozitive. Nu doar cotaţiile acţiunilor marilor companii au înregistrat declinuri spectaculoase, ci şi preţurile produselor alimentare afişate de bursele internaţionale. În virtutea principiului potrivit căruia cotaţiile de pe bursele de mărfuri dau tonul pentru evoluţia preţurilor pe pieţele reale, în perioada viitoare, ar trebui ca şi preţurile la raft să înregistreze scăderi faţă de cele afişate în prima jumătate a lui 2008.
Acest fapt a fost semnalat săptămåna trecută şi de Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, într-o adresă pe tema stabilităţii preţurilor trimisă unui comitet din cadrul Parlamentului European. „Scăderea în continuare a preţurilor mărfurilor creează presiuni pentru reducerea inflaţiei“, se arată în documentul citat de presa internaţională. Potrivit lui Trichet, riscurile de creştere a inflaţiei sunt inversarea tendinţei de pe piaţa mărfurilor, precum şi presiunile interne asupra preţurilor.
Ieftiniri record la gråu
Preţul gråului a avut cea mai spectaculoasă evoluţie la bursa din Chicago, cea mai mare bursă de mărfuri din lume. Valoarea unui contract futures a scăzut de la nivelul maxim înregistrat în perioada martie-aprilie, de 1.250 de dolari, la 314 dolari la începutul săptămånii trecute. Fiecare contract futures tranzacţionat la Chicago are un volum standard de 5.000 de busheli. Convertind în sistemul european de măsură, preţul unui kilogram de gråu s-a redus în perioada menţionată de la 0,9 cenţi (0,2 lei), la 0,3 cenţi (0,1 lei). O evoluţie similară au înregistrat-o şi cotaţiile porumbului. Între preţurile de săptămåna trecută, de 314 dolari la bursa din Chicago pentru un contract de 5.000 de busheli (echivalentul a 127 de tone) şi maximele din iulie – 780 dolari pe contract, diferenţa este de circa 60%.
În Romånia, efectele reducerii preţurilor la alimente încep deja să se facă simţite. Astfel, în lunile septembrie şi octombrie, preţurile la făină şi mălai au scăzut, în condiţiile în care, la majoritatea produselor de consum, s-au înregistrat creşteri. În octombrie, scăderea la această categorie de produse a fost de 0,09%, în condiţiile în care, în medie, preţurile au crescut cu 1,06% în aceeaşi perioadă.
Tendinţa de scădere a afectat, pe långă alimente, şi celelalte categorii de mărfuri: metale sau produse energetice. Preţul actual al petrolului – de 47 de dolari pe barilul de ţiţei – este de trei ori mai mic decåt cel înregistrat în iulie, cånd s-a atins un nivel record de peste 145 de dolari. Şi preţurile metalelor pe bursele de mărfuri – cupru, zinc – s-au redus. Evoluţia preţului aurului a spart tiparele: de obicei, cotaţiile creşteau în perioade economice dificile, aurul fiind considerat monedă de rezervă. În ultimele luni însă, preţul unei uncii de aur (28,3 grame) s-a redus de la peste 1.000 de dolari, la circa 770 de dolari săptămåna trecută.
Speculatorii, vinovaţi în ambele cazuri
Factorii care explică prăbuşirea preţurilor pe bursele de mărfuri sunt scăderea cererii şi lipsa lichidităţilor. Potrivit unui raport al traderilor de la Bursa din Chicago, de la începutul lui decembrie, fondurile comerciale şi cele necomericale au continuat să-şi lichideze poziţiile, ordinele de vånzare depăşindu-le cu mult pe cele de cumpărare.
Dacă acum sunt consideraţi responsabili pentru prăbuşirea preţurilor, în primăvară, speculatorii fuseseră numiţi printre cei care au cauzat majorarea preţurilor, alături de cererea crescută pentru biocombustibili. La vremea respectivă, marile organizaţii internaţionale publicaseră în lanţ rapoarte prin care semnalau că avansul preţurilor va continua sigur pånă în 2009 şi că există riscul ca populaţia din lumea a treia să fie aruncată în foamete. Un raport al Băncii Mondiale chiar recomanda guvernelor să se implice în această problemă: să ofere ajutoare pentru alimente populaţiei sărace, să intervină pe pieţe pentru a reduce preţurile şi să susţină oferta de produse alimentare pe termen lung. Niciunul din oficialii marilor instituţii internaţionale nu s-ar fi gåndit în primăvară la posibilitatea prăbuşirii preţurilor. Raportul Băncii Mondiale cita, de exemplu, publicaţii ale altor organizaţii, OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură) şi FMI (Fondul Monetar Internaţional), care progrozau la unison creşterea în continuare a preţurilor la alimente.
PETROL
Cotaţiile ţiţeiului au coboråt sub 50 de dolari pe baril încă de la sfårşitul lui noiembrie. Niveluri atåt de mici ale preţului petrolului n-a mai fost înregistrate din ianuarie 2005. În vară, barilul de ţiţei era cotat la aproape 150 de dolari
AUR
Gramul de aur era cotat, la începutul săptămånii trecute, la circa 27,5 dolari (777 de dolari uncia). Tendinţa de scădere a preţului s-a manifestat şi în cazul metalelor preţioase. Cotaţiile actuale ale aurului sunt cu aproape 25% mai mici decåt cele record atinse în martie, de aproape 1.030 de dolari uncia
