Cotațiile ROBOR luni, 10 aprilie 2023. Indicii ROBOR au început să scadă

Luni, 10 aprilie 2023, Banca Națională a României (BNR) a emis ultimele date privind cotațiile ROBOR, astfel că:

Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei, a scăzut de la 6.82% la 6.80%.

Indicele ROBOR la șase luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut de la 7.11% la 7.08%.

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a scăzut de la 7.47% la 7.45%.

Ce se va întâmpla mai departe cu indicii ROBOR și IRCC?

Cu puțin timp în urmă, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), a explicat că indicii ROBOR și IRCC sunt o rezultantă a deciziilor lor, nu sunt indici pe care îi stabileşte Banca Centrală. El a ținut să reamintească acest lucru pentru că „de multe ori se face confuzie”.

„În ceea ce priveşte ROBOR-ul, lucrurile deja apar relativ aşezate, pentru că ROBOR-ul reflectă dobânda la care se împrumută băncile între ele în piaţă, pe diferite scadente. Cea care se ia în calcul, de obicei, la credite este pe trei luni.

Având în vedere că perspectivele de inflaţie sunt relativ optimiste, în sensul că vom avea o scădere lentă la început, dar mai accentuată în partea a doua anului, chiar dacă cifrele rămân în continuare mari, dar această perspectivă face ca băncile să se împrumute la valori care au dus ROBOR-ul semnificativ sub 7% şi pare a-l fi stabilizat acolo – 6,85, 6,90, undeva pe aici a variat în această perioadă. Așadar, vârful este mult în spate la acel opt, opt şi ceva, undeva în noiembrie anul trecut sau chiar în octombrie.

În privinţa IRCC-ului, este o dobândă compusă care, simplificat spus, este un ROBOR la scadenţe mai mici de trei luni, dar care reflectă tranzacţiile în piaţa de acum şase luni. Acum şase luni, situaţia era alta în privinţa perspectivelor inflaţiei şi a inflaţiei propriu-zise şi, în consecinţă, IRCC-ul este mai mare, a ajuns aproape de şase.

El se calculează trimestrial, a ajuns aproape de şase, este 5,98, dar, având în vedere că el reflectă tranzacţii deja efectuate, putem anticipa că în trimestrul următor nu va mai creşte, chiar va fi o uşoară scădere. Deci, ne aşteptăm să fie la un vârf şi IRCC-ul în acest moment”, a explicat Dan Suciu în cadrul unui interviu acordat pentru agenția de presă Rador.

Ce îi așteaptă pe românii care au rate la bancă în euro?

Potrivit spuselor sale, „ratele au crescut şi dobânzile la euro au crescut foarte mult pentru că Banca Centrală Europeană a crescut la rândul ei dobânda”, iar „ciclul de creştere al dobânzii la Banca Centrală Europeană este continuă încă pentru că Banca Centrală, din anumite motive, a pornit mai târziu acest ciclu de creştere a dobânzilor care se regăseşte la toate băncile centrale.”

„Deci, da, pe scurt spus, va fi o creştere aici. Am spus mereu că aşa va fi, adică va urma o creştere a ratelor, o creştere a dobânzilor şi pentru cei care s-au împrumutat în euro, pentru că era clar. De altfel, Banca Centrală Europeană semnalizase intenţia de a creşte semnificativ dobânda de politică monetară pentru zona euro şi implicit pentru toate creditele care s-au dat în moneda europeană. Nu e deloc o surpriză şi e un anunţ deja foarte clar şi bine întemeiat.

M-a mirat şi pe mine când am văzut, undeva la începutul anului, că se făcea o promovare semnificativă, sigur, informală, a creditului în euro, că ar fi o soluţie salvatoare, că uite că dobânda e mult mai mică. Încă nu începuse ciclul de creştere al Băncii Centrale Europene sau era foarte redus.

S-au dat dobânzi foarte mici, mai ales că pornise de foarte jos. Dar acest ciclu, din păcate, continuă, pentru că inflaţia e o problemă europeană sau, dacă nu mondială, nu e o problemă românească. Mai degrabă, noi suntem în siajul acestor probleme europene şi în consecinţă trebuie reacţionat la nivelul tuturor băncilor centrale”, a adăugat purtătorul de cuvânt al BNR.