Şeful Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, care gestionează fondurile europene alocate ţării noastre, susţine că românii care lucrează în străinătate se vor întoarce pentru salarii ca în Occident. Capital: Care sunt principalele probleme de care se plâng cei care accesează fondurile europene? Răzvan Cotovelea: Plângerile beneficiarilor din mediul privat sunt legate de înţelegerea terminologiei. IMM-urile, centrele de formare şi perfecţionare,
Şeful Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, care gestionează fondurile europene alocate ţării noastre, susţine că românii care lucrează în străinătate se vor întoarce pentru salarii ca în Occident.
Capital: Care sunt principalele probleme de care se plâng cei care accesează fondurile europene?
Răzvan Cotovelea: Plângerile beneficiarilor din mediul privat sunt legate de înţelegerea terminologiei. IMM-urile, centrele de formare şi perfecţionare, ONG-urile etc. au aplicat anterior pe programele PHARE şi SAPARD, care utilizau anumite proceduri şi un anumit limbaj. Accesarea instrumentelor structurale presupune nu numai folosirea altor termeni, ci şi alte documentaţii. O altă nemulţumire a solicitanţilor este legată de birocraţie. Însă aceasta nu este mai mare decât în restul UE. Documentele sunt mult mai clare decât în cazul programelor de preaderare şi conţin toate detaliile de care este nevoie.
RC: Cele mai multe proiecte sunt pe axa de transport din cadrul POR şi vizează conexiunea dintre drumurile judeţene şi cele naţionale, în special pentru asigurarea legăturilor cu platformele industriale. Este vorba de dezvoltarea şi reabilitarea drumurilor existente, şi nu de construcţia altora noi. Acest lucru presupune nu numai o utilizare eficientă a fondurilor, costurile fiind mai reduse decât în cazul unor drumuri noi, ci şi scurtarea timpului de implementare a proiectelor, dat fiind faptul că exproprierile durează destul de mult. De asemenea, s-au depus multe proiecte pe POS-DRU şi aşteptăm cererile pentru dezvoltarea capacităţii de producţie a IMM, prin POS Competitivitate.
Capital: Acest lucru presupune creşterea numărului de locuri de muncă în sectorul respectiv?
RC: Cu siguranţă! Se vor căuta ingineri-proiectanţi, dar şi pentru execuţie, precum şi muncitori în construcţii. În această toamnă, se vor deschide foarte multe şantiere, iar în 2009, vor fi în derulare cele mai multe lucrări publice din istoria României, mai multe chiar decât pe vremea lui Ceauşescu. Marea provocare va fi identificarea bazinelor cu forţă de muncă excedentară şi canalizarea acesteia către marile şantiere. Vorbim atât de mână de lucru necalificată, cât şi de specialişti. Miza este atragerea românilor plecaţi peste hotare. Din câte am aflat, un fierar-betonist cu experienţă câştigă acasă cu circa 200 de euro mai puţin decât în Spania. Sunt convins că salariile de la noi vor ajunge în acest domeniu la fel ca în străinătate. De altfel, din discuţiile pe care le-am avut cu întreprinzătorii, am aflat că unii dintre aceştia au reuşit să aducă înapoi, din Spania, oameni cu experienţă.
Capital: Mai multe Autorităţi de Management (AM) au anunţat că au primit proiecte a căror valoare totală acoperă alocaţia financiară pentru acest an. Însă câte dintre acestea vor fi aprobate?
RC: Spre surprinderea noastră, numărul proiectelor care nu au fost bine întocmite este foarte mic. Majoritatea acestora au îndeplinit criteriile, ceea ce demonstrează că beneficiarii ştiu foarte bine ce proiecte să întocmească şi că firmele de consultanţă şi-au făcut treaba. Mesajul nostru este: „Sunt bani! Pregătiţi proiectele!“. Celor care nu au primit undă verde li s-a explicat clar ce trebuie refăcut. Aceştia pot depune ulterior cererea de finanţare, pentru alocaţia din 2009 urmând să fie întocmită o listă de aşteptare.
RC: Solicitanţii din mediul privat pot pregăti proiectul în circa trei luni şi este posibil ca după alte trei luni să semneze contractul de finanţare. Dacă se depune toată documentaţia şi totul este bine întocmit, într-o primă etapă, în 60-70 de zile se face decontarea cheltuielilor cu AM care gestionează Programul Operaţional respectiv. După o perioadă de rodare, timpul pentru decontare va fi scurtat la 30 de zile. Din experienţa de până acum, cele mai multe întârzieri au apărut din cauza modului defectuos în care a fost redactat raportul justificativ care se anexează cererii de decont.
Capital: Cât îl costă efectiv pe un beneficiar un proiect a cărui valoare totală este de 50.000 de euro?
RC: Acest lucru depinde de proiect şi de locul unde acesta va fi implementat. Toate proiectele de investiţii au multe cheltuieli neeligibile, care reprezintă circa 10% din valoarea proiectului, în cazul nostru maximum 7.000 de euro. În plus, cofinanţarea implică alte cheltuieli, între 25 şi 50% din valoarea totală, în funcţie de zona în care va fi implementat proiectul. Cheltuielile legate de consultanţă, care sunt circa 10% din valoarea proiectului, sunt deductibile.
Capital: Ce sfaturi le daţi celor ce vor să beneficieze de finanţare europeană nerambursabilă?
RC: În primul rând, să se concentreze asupra modului în care să-şi dezvolte afacerea. Proiectele trebuie să fie realiste şi să nu suprasolicite capacitatea organizaţiei. Este uşor să accesezi fondurile şi foarte greu să implementezi proiectul.
1 mld. de euro a fost trimis, până în prezent, de la bugetul UE, în contul Ministerului Economiei şi Finanţelor, ca avans pentru implementarea programelor operaţionale
«Marea provocare va fi identificarea bazinelor cu forţă de muncă excedentară şi canalizarea acesteia către marile şantiere.»
«Dacă se depune toată documentaţia şi totul este bine întocmit, într-o primă etapă, în 60-70 de zile se face decontarea cheltuielilor.»
«Proiectele trebuie să fie realiste şi să nu suprasolicite capacitatea organizaţiei. Este uşor să accesezi fondurile şi foarte greu să implementezi proiectul.»
Carte de vizita
STUDII: absolvent al Facultăţii de Energetică, Universitatea Politehnică Bucureşti (1996), absolvent de master, Universitatea Politehnică Bucureşti (1997), în prezent doctorand la Facultatea de Ştiinţe Politice, SNSPA
ACTIVITATE PROFESIONALĂ: Chimopar SA (1990-1996); expert în cadrul Agenţiei Române pentru Dezvoltare (1996-1997); director în cadrul Departamentului pentru Integrare Europeană al Ministerului Afacerilor Externe (1999-2000); director în cadrul Ministerului Integrării Europene (2000-2004); în prezent, directorul general al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor.