Purtarea măştii de protecţie… protejează? Întrebare retorică, deşi foarte concretă, în momentul în care mulţi oficiali îşi pun întrebări în legătură cu adevărata eficienţă a unei asemenea măsuri. Răspunsul este fără îndoială da, daca ţinem cont de rezultatele unui studiu apărut vineri, 4 decembrie, în revista PNAS. O echipă germano-daneză de economişti afirmă că măştile de protecţie au permis să se reducă cu circa 47% numărul de noi infectări la 20 de zile după ce prezenţa lor a devenit obligatorie în Germania. 

Pentru a ajunge la aceste concluzii, autorii au analizat datele epidemiologice publicate din 401 zone din Germania identificate după graniţele municipale şi le-au comparat între ele pentru a aprecia dacă există o diferenţă între regiunile care au impus masca şi cele care nu au făcut-o obligatorie, analizând în special monitorizarea temporală a cazurilor cumulate de COVID-19 global şi la 100.000 de locuitori.

Scăderea numărului de cazuri

În Thuringia, Iena, cu 100.000 de locuitori, a fost primul oraş care a luat o asemenea măsură în magazine şi în transportul în comun din 6 aprilie, înainte ca măsura să fie adoptată de alţii în cursul lunii. Cazurile de Covid apărute la Iena au fost comparate cu cele din grupul de control, anume şase oraşe comparabile cu Iena, dar care nu au reglementat purtarea măştii.

Rezultat: autorii spun că au observat o diferenţă semnificativă în noile cazuri de Covid. „Calculele noastre arată ca introducerea timpurie a măştii de protecţie la Iena a dus la o scădere a numărului de noi cazuri de COVID-19 cu circa 75% după 20 de zile”, scrie Timo Mitze, economist la Universitatea din Danemarca de Sud, de la Odense. Rezumat altfel, dacă un oraş „nemascat” înregistrează 100 de cazuri în 20 de zile, Iena nu înregistrează decât 25. Potrivit regiunilor examinate care au luat măsuri la date diferite, reducerea numărului de cazuri de Covid este evaluată la de la 15% la 75% în 20 de zile, la o medie ponderată de 47%.

Pentru a se asigura de soliditatea analizei lor, cercetătorii au luat în calcul diferite alte măsuri de potenţială intervenţie puse în practică şi s-au asigurat graţie diferitor teste statistice că oraşele din Thuringia care nu au impus masca pe 6 aprilie au avut o creştere a numărului de infectări (o scădere ar fi însemnat că scăderea remarcată la Iena ar proveni de la alţi factori decât masca).

Reiese în plus că la persoanele de peste 60 de ani scăderea numărului de cazuri este cea mai spectaculoasă, cu 90% mai puţine infectări. De asemenea, efectele cele mai considerabile au fost observate în oraşele mari, unde densitatea populaţiei este mai mare.

Măştile, cea mai bună măsură?

Având în vedere costul derizoriu al măştilor de protecţie comparat cu cel al măsurilor mai drastice (închiderea şcolilor, a restaurantelor, izolarea generalizată, reprogramarea intervenţiilor chirurgicale etc), autorii estimează că măştile constituie un mijloc economic adecvat pentru a încetini propagarea coronavirusului SARS-CoV-2. „Bineînţeles, nu sunt suficiente ca să reducă infectările atât cât s-ar dori”, recunoaşte Klaus Wälde, unul dintre autorii de la Universitatea Johannes-Gutenberg din Mainz. „Alte măsuri – dacă ne limităm la aspectele sanitare ale pandemiei – sunt necesare”.

Studiul nu a examinat în detaliu ce măşti s-au purtat. În primăvară, în plină penurie de asemenea echipamente, erau folosite multe măşti artizanale, confecţionarea lor fiind recomandată de autorităţile germane. Au facilitat ele efectul protector observat sau dimpotrivă, l-au frânat? Cercetătorii nu ştiu.

Este totuşi rezonabil să credem că măştile, concepute să limiteze dispersarea picăturilor respiratorii, sunt un atu în lupta contra pandemiei. Deşi încă lipsesc date în legătudă cu COVID-19, lucrări similare anterioare au dus la concluzii compatibile cu acestea: s-a apreciat că purtarea măştii a permis să se evite 78.000 de infectări în Italia şi 66.000 la New York între aprilie şi mai 2020, notează Le Temps.