Unul din programele pilot ale președintelui chinez, Xi Jinping, este pe cale să se transforme într-un spin dureros în piciorul Beijingului, după pandemia de Covid-19, scrie France24, într-un amplă analiză a contextului economic, dar şi geopolitic actual al pandemiei cu noul coronavirus.

Noile “drumuri ale mătăsii”, vastul plan de investiții în infrastructură în afara Chinei, pune țara într-o situație foarte inconfortabilă, în situația în care un număr tot mai mare de țări raportează dificultăți în a împăca planul de sprijinire a economiei lor și rambursarea împrumuturilor acordate de autoritățile chineze.

Noile “drumuri ale mătăsii”, lansate în 2013 de Xi Jinping, au făcut China să investească peste 450 de miliarde de dolari în aproape 140 de țări, repartizate atât în Asia, în Europa, în America de Sud sau în Africa. Promisiunea este în continuare aceeași: Beijingul împrumută bani partenerilor săi pentru construirea de infrastructuri vitale – căi ferate, drumuri, porturi, uzine – în schimbul gasiri de noi debușee pentru întreprinderile chinezeșți. Dar odată cu pandemia, au început să se adune norii deasupra acestui program.

Problema a apărut la lumina zilei când Pakistanul a trimis o scrisoare oficială Chinei la jumătatea lui aprilie pentru a cere o revizuire a condițiilor de rambursare a peste 100 de milioane de dolari care trebuia făcută în mai. Beijingul a dat asigurări, pe 17 mai, că va face un efort “pentru prietenul său” pakistanez, dar autoritățile riscă să trebuiască să înmulțească aceste gesturi de bunăvoința.

Alegere corneliană

“Noi avem conștiința unui mare număr de țări care caută să negocieze termenii acestor împrumuturi, este un proces care va lua timp”, a recunoscut pentru “Financial Times” un analist al Băncii de dezvoltare chineze, una din instituțiile care supervizează crearea “drumurilor mătăsii”. O mare parte a acestor cereri provin din țări africane care se află în centrul programului de investiții chinez, dar sunt și națiuni care au sistemele financiare cele mai puțin solide pentru a face față crizei actuale, amintește “New York Times” într-un articol publicat luni, 18 mai.

Deja acuzat de o parte a comunității internaționale că nu au dat dovadă de transparență la începutul pandemiei de Covid-19, pus sub presiune de președintele american, Donald Trump, care amenință să relanseze conflictul comercial, Xi Jinping s-ar lipsi cu plăcere de acest nou front.

Căci niciuna din alegerile care se prezintă regimului chinez nu pare satisfăcătoare. Pe de o parte, el poate cu greu să refuze să acorde facilități de plată partenerilor săi, fără să i se știrbească încă puțin imaginea sa pe scena internațională. Pe de altă parte, să înceapă să acorde prelungiri de termene de plată sau chiar scutiri de datorii se poate dovedi costisitor pentru China.

Este “un exercițiu delicat de echilibristică financiară”, recunoaște Mary-Françoise Renard, directoare a Institutului de cercetare asupra economiei chineze (Idrec), contactată de France 24. China “a instituit un mare număr de măsuri de sprijin pentru economia sa anul trecut și pandemia a forțat-o să cheltuiască și mai mult, ceea ce reduce marja sa de manevră bugetară”, amintește experta.

Dificultăți politice în perspectivă pentru Xi Jinping?

Bejingul este astfel prins în menghină între două imperative: să-și sprijine economia greu încercată de criza sanitară, “ceea ce rămâne prioritatea sa nr. 1”, potrivit lui Mary-Françoise Renard, și să vină în ajutorul “prietenilor” săi de pe “drumurile mătăsii”, cărora superputerea asiatică le-a promis marea cu sarea în schimbul sprijinului lor pentru acest program de investiții masive.

Din fericire, în opinia specialistei franceze în economia chineză, China dispune încă de mijloace pentru a face față acestui mare decalaj financiar. Dar, în schimb, Xi Jinping va trebui să înghită două pilule amare: rambursări care nu vor veni atunci când țara are cea mai mare nevoie de ele și proiecte de infrastructură care vor acumula întârzieri din cauza unor economii care merg cu încetinitorul. “Calea ferată dintre China și Malaysia și proiectul de tren de mare viteză din Thailanda, finanțate de Beijing, au trebuit deja să fie puse între paranteze”, subliniază departamentul de studii al agenției de rating Fitch într-o notă consacrată impactului coronavirusului asupra drumurilor mătăsii, publicată la începutul lui aprilie.

Lucruri care pot avea și un impact politic pentru Xi Jinping. Liderul chinez a făcut din noile “drumuri ale mătăsii”, un program inițiat în 2013, semnătura domniei sale în materie de politică economică. Ele au fost deja criticate în ultimii ani pentru lipsa de transparență care înconjoară condițiile împrumuturilor acordate și realitatea beneficiilor pentru țările care participă la ele. În urma acestei provocări, Xi Jinping și-a “relansat programul pe baze noi în 2019, promițând în special mai multă transparență”, amintește Felix Chang, specialist în China pentru Foreign Policy Institute din Statele Unite.

Xi Jinping are nevoie de rezultate pentru a justifica banii investiți iar această pandemie face ca totul să ia mai mult timp decât se prevedea, notează expertul american în analiza sa.

”Drumuri ale mătăsii” pentru sănătate?

Dar, mai ales, aceste dificultăți, adăugate campaniei anti-chineze duse de Washington, ar putea determina anumite țări să revină asupra participării lor la “drumurile mătăsii” sau să descurajeze altele care își pun întrebări, sugerează “New York Times”. Aceasta aduce multe daune pentru China în Africa, unde Beijingul dă o lupta nemiloasă cu Statele Unite și Europa pentru a face din ea o zonă de influență economică.

Dar Mary-Françoise Renard consideră un asemenea scenariu improbabil. În majoritatea lor, “țările africane estimează că au mai multe așteptări de la China, care i-a ajutat mai mult până în prezent să se dezvolte decât Statele Unite sau Europa”, afirmă ea. După părerea ei, aceste țări ar trânti ușa noilor “drumuri ale mătăsii” “doar dacă ar avea probleme directe cu Beijingul sau ar crede că avantajele, în special în ce privește locurile de muncă, ale acestor proiecte de infrastructură nu se materializează”. De unde importanța pentru Beijing de a răsfață țările din rețeaua “drumurilor mătăsii”.

În această privință, actuala pandemie ar putea prezența chiar oportunități. Luni, cu ocazia reuniunii țărilor membre ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Xi Jinping a amintit că țara sa nu-și va abandona “prietenii”. O modalitate de a sublinia că a aparține “comunității” “drumurilor mătăsii” îți garantează că ai sprijinul națiunii care are în prezent portofelul mai plin.

În plus, această criză ar putea determina China și să-și lărgească programul de investiții în domeniul sănătății, estimează Fitch. În loc să constuiască numai apeducte, căi ferate și porturi, drumurile mătăsii ar putea folosi la “îmbunătățirea infrastructrurilor sanitare ale țărilor care au nevoie sau să favorizeze schimbul de cunoștințe medicale”, notează analiștii agenției de cotații. Și amintesc că Beijingul a vorbit despre această cale în 2017, la un summit al OMS.