COVID-19: Este deocamdată doar o ipoteză care pare susținută de mai mulți cercetători din întreaga lume. Și pe care o dezvoltă Anne-Marie Broudehoux, șefa catedrei de arhitectură și design de mediu de la Universitea din Québec, într-un articol din NationalInterest. Aceata spune că, în multe privințe, măsurile de izolare și distanțare fizică au contribuit la o recunoaștere sporită a importanței spațiului public ca loc de adunare și ca instrumente-cheie de satisfacere a nevoilor de bază ale oamenilor. În același timp, izolarea forțată și distanțarea socială în timpul pandemiei au exacerbat solitudinea și anxietatea.

Numeroase studii arată că singurătatea este strâns legată de probleme majore de sănătate precum depresia, problemele cardiace și speranță de viață redusă.

În ultimele decenii, individualismul, politicile publice neoliberale și noile tehnologii au contribuit și ele la această izolare. În timpul restricțiilor, mulți locuitori din Montreal aflați în izolare forțată au putut să aprecieze calitățile spațiului urban al orașului folosind balcoanele, curțile din față și aleile, ceea ce le-a permis să mențină anumite contacte cu vecinii, respectând în același timp distanțarea fizică.

COVID-19: Parisul intenționează să elimine 72% din locurile de parcare de pe stradă

De la conversații de la un balcon la altul, până la picnicuri la distanță între vecinii de pe aceeași alee, mediul casnic s-a putut lărgi datorită contactului uman.

În același timp, spațiile publice, în special parcurile, s-au dovedit a fi esențiale pentru socializare. Accesul la natură, spații largi și facilități sportive și de agrement a apărut ca o nevoie vitală, cu beneficii atât individuale, cât și colective. Iar mersul pe jos, una dintre singurele forme de exercițiu accesibile, a făcut posibilă evadarea din spațiul închis, cu expunerea la aer curat și soare.

Pandemia a arătat avantajele transformării unor străzi mari în alee pietonale, chiar și temporar, și nevoia de trotuare mai largi. De asemenea, a demonstrat importanța parcurilor liniare mari. A existat și o creștere semnificativă a străzilor pietonale și comune și a mai multor piste pentru biciclete. În Oakland, California, străzile principale au fost transformate în „străzi lente”, zone cu utilizare mixtă în care mașinile sunt tolerate, dar nu mai au prioritate. În Portland, Oregon, parcările urbane mari din cartierele cu venituri mici au devenit piețe ale fermierilor, iar o alee mare pavată în Parcul Lafontaine din Montréal este acum dedicată bicicletelor. Succesul comercial al străzilor pietonale din Montreal a asigurat supraviețuirea întreprinderilor mici, barurilor și restaurantelor. Multe orașe își regândesc întregul sistem de mobilitate urbană. Parisul intenționează să elimine 72% din locurile de parcare de pe stradă pentru a face mai mult spațiu bicicletelor.

Expertul concluzionează spunând că pandemia nu a făcut decât să accelereze tendințele deja emergente către un oraș mai sănătos, mai uman și mai activ, creând noi obiceiuri. Și că, paradoxal, COVID-19 poate avea beneficii pe termen lung pentru sănătatea publică, promovând o populație mai activă și mai autonomă.