În general, studiile au confirmat că SARS-CoV-2 poate infecta creierul, direct dar și indirect. Infecțiile pot duce la mai multe tulburări neurologice, inclusiv la hipoxie, pierderea mirosului, disgeuzie (pierderrea gustului), meningită, encefalită și convulsii.
Pacienții cu infecție severă COVID-19 prezintă un risc mai mare de a avea complicații neurologice pe termen lung, fără a exista deocamdată un tratament eficient, potrivit NewsMedical.
Rolul ACE2 în invazia neuronală a SARS-CoV-2
Enzima de conversie a angiotensinei 2, cunoscută și sub numele de angiotensin convertaza 2, este un jucător esențial în procesul de permitere a SARS-CoV-2 să intre în creier. Proteina spike SARS-CoV-2 se leagă de receptorii ACE2 de pe celulele gazdă. Legarea SARS-CoV-2 de ACE2 obstrucționează facilitarea ACE2 de a transforma angiotensina 2 în angiotensină.
Dacă este lăsată nemodificată, o acumulare de angiotensină 2 poate crește procesele oxidative care duc la degenerarea creierului.
Modul în care SARS-CoV-2 pătrunde în creier
Intrarea directă în creier se datorează, probabil, transportului axonal pe calea neurogenă. SARS-CoV-2 ar putea intra prin nervi periferici specifici, cum ar fi fibrele nervoase olfactive, deoarece persoanele infectate cu COVID-19 tind să raporteze pierderea mirosului sau a gustului. Mai multe studii sugerează că trunchiul cerebral poate fi destinația finală a virusului, după intrarea în cavitatea nazală.
Intrarea virală indirectă în creier
SARS-CoV-2, ca orice virus, stimulează sistemul imunitar să răspundă. Dar același sistem imunitar acționează ca o sabie cu două tăișuri, deoarece activarea imunitară prelungită poate da naștere ”furtunii de citokine”, care afectează celulele și structurile din apropiere, cum ar fi bariera hematoencefalică. În creier, inflamația indusă de COVID-19 a dus la o creștere a simptomelor asemănătoare sindromului Guillain-Barré – o tulburare autoimună care atacă celulele nervoase sănătoase.
O altă metodă indirectă este reducerea aportului de oxigen către creier prin hipoxie. Infecția cu COVID-19 poate duce la cedarea plămânilor, sporind riscul de insuficiență respiratorie.
Manifestări neurologice ale infecției cu COVID-19
Una dintre cele mai frecvente complicații neurologice este pierderea gustului și a mirosului. Cu toate acestea, pot apărea complicații mai severe, inclusiv meningită, encefalită, mielită, convulsii și accident vascular cerebral ischemic. Studiile anterioare privind SARS și MERS pot ajuta la prezicerea unor complicații neurologice persistente. De exemplu, pacienții infectați cu unul dintre aceste coronavirusuri au dezvoltat tulburări obsesiv-compulsive, depresie, atacuri de panică și multe altele.
Sindromul neurologic post-COVID-19 (PCNS) este rezultatul consecințelor pe termen lung ale SARS-CoV-2 asupra creierului. Cercetătorii sugerează că PCNS va afecta, probabil, adulții mai tineri decât pe cei mai în vârstă, indicând o problemă de sănătate semnificativă pe viitor.
