Teoriile conspirației se diferențiază de alte forme de dezinformare și falsitate. Sunt modalități speciale în care dăm sens lumii complexe și tulburătoare în care trăim, arată un articol semnat de un expert în astfel de teorii, publicat de NationalInterest.

De asemenea, sunt percepute de ceva vreme ca un fenomen politic. Istoricul american Richard Hofstadter se referea la aceste idei ca la o proptea în „stil paranoic” a gândirii politice, plină de „exagerări, suspiciune și fantezie conspiraționistă”. Teoreticianul politic Alfred Moore sugerează că sunt mijloace de „explicare a evenimentelor sau fenomenelor într-un mod care este nejustificat, neverosimil sau chiar periculos”.

Potrivit expertului, există numeroase motive pentru care teoriile conspirației se insinuează, având implicații în reacția actuală la pandemie. În primul rînd, susține acesta, se știe că teoriile conspirației prind mai bine în perioade de criză. Cercetările arată că popularitatea acestor idei nu este constantă și că atinge vârful în timpul evenimentelor cataclismice și al revoltelor sociale. Teoriile conspirației au înflorit în timpul pandemiilor anterioare, inclusiv în perioada Gripei Rusești de la sfârșitul sec. al XIX-lea și în timpul Gripei Spaniole din 1918.

Spre deosebire de crizele din trecut, actualele teorii ale conspirației au fost determinate de schimbarea rapidă a modului în care comunicăm. Un rol-cheie l-a avut apariția rețelelor de socializare, care permit răspândirea rapidă a informațiilor bazate pe informații plauzibile produse de ceea ce par a fi surse fiabile. Acest context contează deoarece permite un grad mare de acțiune individuală în diseminarea teoriilor conspirației. Iar într-un mediu în care încrederea în instituțiile politice scade, această formă de participare oferă o alternativă ușor accesibilă la formele de participare politică.

Prin urmare, implicarea în teoriile conspirației contemporane se aseamănă cu jocurile copilăriei. Oamenii sunt încurajați să „descopere” informații promovate pe rețelele online, în loc să accepte date și fapte ale unor surse credibile. Cercetările arată că orice dovadă prezentată pentru a combate conspirațiile ,oricât de convingătoare, este deseori luată ca dovadă în favoarea teoriei conspirației.

În prezent, există teren fertil pentru teoriile conspirației, care vin să submineze eforturile de stopare a răspândirii COVID și încrederea în vaccinuri. Argumente false împotriva vaccinurilor sunt prezentate ca o „narațiune alternativă” cu statut egal față de dovezile științifice. Încercările de a expune fragilitățile acestor teorii false sunt considerate dovezi ale intereselor unor agenții de stat și ale companiilor farmaceutice.

Există un potențial clar pentru teoriile conspirației de acest fel care să submineze eforturile de stopare a răspândirii COVID și de deteriorare a încrederii în vaccinuri. Argumente false împotriva vaccinurilor sunt prezentate ca o „narațiune alternativă” cu statut egal față de dovezile științifice. Încercările de a expune fragilitățile unei astfel de poziții sunt considerate a fi dovezi ale intereselor dobândite din partea agențiilor de stat și a companiilor farmaceutice.