Cel mai recent studiu a remarcat că există deosebiri în ceea ce privește modul în care pandemia a afectat sănătatea mintală. Mai mult, se pare că, pentru unii, sănătatea mintală s-a îmbunătățit. Studiul a analizat un eșantion reprezentativ la nivel național de aproximativ 4.200 de danezi, în toamna anului 2020, scrie The Conversation.

Nu s-a constatat o scădere a sănătății mintale în rândul persoanelor cu boli fizice sau mintale grave

Pentru majoritatea dintre ei, sănătatea mintală a scăzut. Scorul mediu privind starea sănătății mintale a scăzut de la 25,5 la 24,6 (pe o scară cuprinsă între 7 și 35). În același timp, procentul persoanelor care au raportat niveluri scăzute de sănătate mintală (indicativ pentru o sănătate mintală slabă) a crescut de la 16,5% în 2019 la 20,1% în 2020.

Dar, în mod surprinzător, nu s-a constatat nici o scădere a sănătății mintale în rândul persoanelor cu boli fizice sau mintale grave, nici în rîndul persoanelor care sufereau de depresie înainte de pandemie. De fapt, în cazul persoanelor care sufereau de depresie înainte, s-a observat o creștere a sănătății mintale medii, de la 18,7 la 19,6.

Ce a influențat aceste schimbări

Diferiți factori au jucat, probabil, un rol în declinul general al sănătății mintale a oamenilor, cum ar fi dificultățile economice, expunerea la informațiile din mass-media privind COVID și reducerea socializării determinată de blocaje, restricții de călătorie, închiderea școlilor.

Rezultatele au confirmat că, în mod special, lipsa socializării ar putea explica declinul. Într-un studiu anterior, s-a constatat că, in timpul pandemiei, singurătatea a fost asociată cu o creștere de șase până la zece ori a depresiei, a simptomelor de anxietate și a problemelor de somn.

Paradoxal, sănătatea mintală medie a celor care sufereau deja de depresie s-a îmbunătățit

În schimb, sănătatea mintală medie a celor care sufereau deja de depresie s-a îmbunătățit. Deși pare un paradox, există mai multe motive pentru care aceste persoane s-ar fi descurcat mai bine. Unul ar fi că stresul experimentat in pandemie ar fi putut stimula un comportament de cooperare și încredere, lucru care ar putea aduce beneficii celor cu depresie.

În plus, având o experiență mai mare cu depresia și retragerea socială, au putut face față mai bine izolării sociale și lockdown-ului. De asemenea, este posibil ca pandemia să fi atenuat anumite presiuni sociale și interacțiuni nedorite cu alte persoane.