Pentru europeni și occidentali, Crăciunul a devenit adesea o sărbătoare comercială, definită prin cadouri, decorații festive și povestea lui Moș Crăciun. Spre deosebire de această perspectivă, pentru creștinii copți, Crăciunul este profund liturgic și spiritual, legat exclusiv de Nașterea Domnului Iisus Hristos.
Această abordare pune accent pe dimensiunea euharistică a sărbătorii, făcând ca tradițiile și obiceiurile lor să fie unice în peisajul creștin global.
Cine sunt Creștinii Copți?
Copții reprezintă una dintre cele mai vechi comunități creștine din lume, având rădăcini adânci în istoria Egiptului antic.
Denumirea „copt” derivă din cuvântul grecesc Aigyptos (“Egipt”), care, la rândul său, provine din “Ha-ka-Ptah”, un termen asociat cu Memphis, prima capitală a Egiptului Antic.
După cucerirea arabă, termenul a devenit sinonim cu creștinii egipteni, distingându-i de musulmani. Astăzi, termenul se referă nu doar la creștinii din Egipt, ci și la cultura, arta și arhitectura acestui cult creștin străvechi.
Istoria Bisericii Copte
Biserica Coptă este o ramură a creștinismului cu o istorie impresionantă de 19 secole. Tradiția susține că fondatorul acesteia a fost Sfântul Apostol Marcu, autorul celei mai vechi Evanghelii canonice.
Creștinismul a ajuns în Egipt încă din primul secol d.Hr., iar o contribuție majoră a acestei Biserici la teologia creștină a fost conservarea textelor autentice și combaterea ereziilor gnostice.
Traducerea Bibliei în limba coptă, încă din secolul al II-lea, și apariția primei școli de cateheză din lume, Didascalia din Alexandria, au fost momente cruciale în dezvoltarea creștinismului timpuriu.
Monahismul, născut în Egipt, este una dintre cele mai importante contribuții ale copților la creștinism. Sfinții Antonie cel Mare și Pahomie, fondatori ai vieții monastice, au influențat toate bisericile creștine. Scrierile lor au servit drept bază pentru dezvoltarea regulilor monahale, iar Egiptul a devenit un centru spiritual pentru asceții din lumea creștină.
Biserica Coptă și Liturghia
Biserica Coptă aparține ritului grec-bizantin, dar și-a dezvoltat o Liturgie proprie, folosind trei limbi: coptă, greacă și arabă. Cele mai importante slujbe sunt Liturghia Sfântului Vasile, Liturghia Sfântului Grigorie Teologul și Liturghia Sfântului Chiril.
Calendarul copt, bazat pe cel egiptean antic, are trei anotimpuri de câte patru luni fiecare, iar anul liturgic începe cu sărbătoarea Neyrouz, pe 11 septembrie.
Posturile ocupă un loc central între practicile religioase ale copților. Aceștia postesc aproximativ 210 zile pe an, cel mai lung fiind Postul Nașterii Sfinte, de 43 de zile, în care se consumă exclusiv alimente de origine vegetală.
Crăciunul Copt: O sărbătoare sacră
Spre deosebire de tradițiile occidentale, Crăciunul copt este celebrat pe 7 ianuarie, conform calendarului iulian. Sărbătoarea este precedată de Postul Nașterii Sfinte, iar în Ajunul Crăciunului, credincioșii participă la o liturghie specială care începe la ora 22:00 și se poate prelungi până în zorii zilei.
Bisericile sunt decorate festiv, iar credincioșii poartă haine noi, simbol al reînnoirii spirituale.
După liturghie, familiile se întorc acasă pentru a se bucura de o masă festivă care include preparate tradiționale precum:
- Fattah: un amestec de pâine, orez, usturoi și carne fiartă;
- Kakh: biscuiți dulci, umpluți cu miere, semințe de susan sau gem de curmale;
- Curcan, mashy (legume umplute) și deserturi tradiționale precum muhalabiya.
Comunitatea Coptă și tradițiile sociale
Comunitățile copte sunt foarte unite, iar Biserica nu este doar un loc de rugăciune, ci și un spațiu social. Aici se organizează activități culturale, artistice și educative, iar magazinele bisericești oferă produse alimentare provenite din fermele mănăstirilor.
Oamenii se adună pentru a discuta, a bea ceai sau cafea și pentru a-și împărtăși bucuriile.
În ziua de Crăciun, este obiceiul ca familiile și prietenii să-și facă vizite, iar gazdele oferă biscuiți și alte dulciuri. Această tradiție subliniază spiritul de comuniune și iubire care domină sărbătoarea.
Semnificația Crăciunului pentru Creștinii Copți
Pentru copți, Crăciunul este mai mult decât o sărbătoare. Este un moment de reflecție spirituală, de comuniune cu Dumnezeu și cu ceilalți credincioși.
Este un timp al reînoirii credinței și al bucuriei pentru darul vieții adus prin Nașterea Mântuitorului. Mesajul acestei sărbători transcende granițele culturale și ne amintește tuturor de valorile iubirii, toleranței și solidarității.
De-a lungul timpului, Creștinii Copți au reușit să păstreze vii tradițiile lor autentice și semnificația profund spirituală a Crăciunului. Prin liturghia solemnă, prin spiritul de comuniune și prin reflecția asupra Nașterii Domnului, Crăciunul Copt reprezintă o mărturie a credinței neclintite și a identității lor religioase.
Această sărbătoare rămâne un simbol al unității, al iubirii necondiționate și al speranței, într-o lume în continuă schimbare. Totodată, ea inspiră atât creștinii, cât și pe cei din afara acestei confesiuni, să îmbrățișeze valorile universale care stau la baza mesajului Crăciunului.
Crăciun Fericit! Eid Milad Majid! عيد ميلاد مجيد!
