Crăciunul pe rit vechi este prilejul prin care bisericile ortodoxe care urmează calendarul iulian celebrează nașterea Mântuitorului. Acest moment sfânt reflectă păstrarea tradițiilor ancestrale și o conexiune aparte cu trecutul spiritual al creștinismului.
Originea sărbătorii pe rit vechi
Crăciunul celebrat pe 7 ianuarie reprezintă o diferență temporală generată de utilizarea a două calendare distincte: cel iulian și cel gregorian. Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian în 1582, pentru a corecta anumite erori calculate de calendarul iulian.
Totuși, bisericile ortodoxe din Rusia, Ucraina, Serbia și alte regiuni au ales să rămână fidele vechiului sistem de timp.
Astfel, sărbătoarea Crăciunului este marcată cu 13 zile mai târziu față de Crăciunul pe rit nou, oferindu-i unicitate și un caracter aparte.
Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă, Biserica Sârbă și majoritatea mănăstirilor din Muntele Athos sunt printre cele care păstrează încă acest stil vechi, cu excepția Vatopedului.
Tradițiile Crăciunului pe rit vechi
Postul Crăciunului: Perioada de pregătire spirituală pentru sărbătoare include postul de 40 de zile, începând cu data de 28 noiembrie. Postul Crăciunului este o etapă de purificare sufletească, rugăciune intensă și abstinență alimentară. Pe 6 ianuarie, de Ajun, se respectă un post aspru până la apariția primei stele, simbolizând steaua de la Betleem.
Cina festivă din Ajun: Seara Ajunului este marcată de o masă tradițională, compusă din 12 feluri de mâncare de post. Aceste preparate simbolizează cei 12 apostoli ai lui Hristos. Printre felurile specifice se numără borșul de pește, colțunașii cu varză, grâul fiert cu miere și nucă, dar și pâinea artizanală cunoscută drept „pâinea colacului”.
Colindele și steaua: Colindatul este o tradiție fundamentală a Crăciunului pe rit vechi. Copiii și tinerii merg din casă în casă, purtând o stea decorativă care simbolizează steaua de la Betleem. Aceștia cântă colinde străvechi, aducând bucuria veștii nașterii lui Iisus Hristos în comunitate.
Liturghia de la miezul nopții
În noaptea dintre 6 și 7 ianuarie, credincioșii participă la o slujbă specială care include citirea Evangheliei despre nașterea Domnului.
Acest moment de rugăciune profundă oferă credincioșilor ocazia de a se reconecta cu semnificația spirituală a sărbătorii.
Masa festivă de Crăciun
După liturghie, familiile se reunesc pentru o masă festivă, plină de preparate tradiționale.
Printre deliciile servite se numără friptura de miel, sarmalele, cozonacul și alte bunătăți specifice acestei zile. Această masă simbolizează bucuria și unitatea familiei.
Crăciunul pe rit vechi în diferite colțuri ale lumii
- Rusia: În Rusia, Crăciunul pe rit vechi este una dintre cele mai importante sărbători naționale. Catedralele din Moscova sunt decorate cu lumini spectaculoase, reflectând solemnitatea momentului.
- Ucraina: Tradițiile ucrainene includ decorarea mesei cu paie, simbolizând ieslea unde s-a născut pruncul Iisus. Acest gest aminteste de umilința și simplitatea nașterii divine.
- Serbia:O tradiție unicat în Serbia este arderea unui butuc de stejar, cunoscut sub numele de „Badnjak”. Acest obicei simbolizează norocul și prosperitatea în noul an.
- Macedonia și Muntenegru: Festivitățile includ colindele și spectacole de artificii, aducând un aer festiv și plin de bucurie comunităților locale.
Crăciunul pe rit vechi în România
Peste un milion de români sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi, incluzând comunități precum rușii lipoveni, ucrainenii, moldovenii și sârbii. Aceste grupuri întăresc moștenirea culturală și spirituală a acestei sărbători.
Crăciunul pe rit vechi nu este doar o sărbătoare religioasă, ci o ocazie de a celebra valorile credinței creștine. Smerenia, iubirea și recunoștința sunt pilonii spirituali ai acestei zile sfinte, oferind lumină și pace tuturor celor care o celebrează.
