La solicitarea Capital, ministrul economiei, Varujan Vosganian, a prezentat, pe scurt, stadiul discuţiilor dintre cele două părţi: „Din păcate, în ultimii ani situaţia nu a evoluat deloc. Acum 20 de ani a existat un protocol (în care România solicita despăgubiri de 1,2 miliarde dolari- n.red.) semnat la nivel de miniștri, dar care în fond nu a fost asumat niciodată de partea ucraineană. Eu am preluat problema Krivoi Rog şi am cerut Ambasadei Ucrainei de la Bucureşti să am o întâlnire cu omologul meu de la Kiev. Pe de altă parte, am depus în Guvern un memorandum, prin care am dat un punct de vedere privind pretenţiile României“.
România cere 830 milioane dolari
La sfârşitul lunii august, ministrul a avut o întrevedere cu omologul său ucrainean. „În minuta încheiată am exprimat poziţia României: recuperarea echivalentului efortului nostru financiar de 800 mil. ruble transferabile (Situaţiile întocmite la Krivoi Rog pentru România erau făcute cu aplicarea cursului de 1,0366 dolari pentru o rublă transferabilă. Aşadar, este vorba de circa 830 mil. dolari, n.red). Am solicitat un punct de vedere şi Guvernului Ucrainei, pentru că noi suntem încă în faza consultărilor, nevând un punct de vedere oficial. Dar partea ucraineană ne-a spus că încă nu are formulat un astfel de punct de vedere“. Ca urmare, România a cerut ca, atunci când va avea loc întâlnirea Comisiei mixte româno-ucraineană, pe la începutul lunii noiembrie, să fie prezentată şi poziţia oficială a guvernului Ucrainei, ca să se poată trece de la faza de consultări la faza de negocieri.
Ce omite însă să spună ministrul Vosganian este faptul că partea ucraineană a avansat, totuşi, o sumă pe care ar fi dispusă s-o returneze României. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, e vorba de 400 mil. dolari. „Factura plătibilă, recunoscută ca datorie în bancă, este de 357 mil. ruble transferabile (370 mil. dolari) şi reprezintă toate obiectivele predate cu recepţia Comisiei de stat (blocurile de locuinţe, şcoala, grădiniţa, poşta, drumurile, pe scurt, toate obiectivele social-culturale şi 99% din obiectivele auxiliare, plus cinci staţii de pompe de drenaj din Combinat). Pentru Secţia de Pelete, realizată în proporţie de peste 70% încă din 1997, dar la care au rămas 101 obiective nepredate integral, deci rămase la stadiul de factură neplătibilă, şi jefuite crâncen în cei 15 ani de stagnare a lucrărilor, ucrainenii au mai „plusat“ cu 30 mil. dolari – ca să fie o cifră rotundă: în total 400 mil. dolari“- ne-au relatat sursele citate.
"Acest articol a apărut în ediţia print numărul 39 a revistei Capital din săptămâna 30 septembrie – 6 octombrie 2013"