Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) primește anual în jur de 1.000 de cereri pentru înregistrarea unor patente de invenție. Numărul este de 20 de ori mai mic față de cererile înregistrate înainte de 1989.
Companiile care activează în România și persoanele fizice prezente în domeniul inovației trimit, anual, în jur de 1.000 de cereri de brevetare a unor invenții către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), iat Oficiul emite în jur de 20-30 de brevete pe an. În același timp, în jur de 4.000 de astfel de cereri sunt formulate anual către organismele europene sau internaționale care se ocupă cu brevetarea invențiilor. După intrarea României în Uniunea Europeană, în 2007, și chiar puțin mai devreme de acest termen, în condițiile în care sectorul de activitate al OSIM a fost unul dintre primele capitole negociate, trendul s-a mutat către înregistrarea invențiilor direct la organismele internaționale, mai ales că cea mai mare parte a economiei este controlată de companii multinaționale.
Directorul OSIM, Ionuț Barbu, spune că este o tendință firească, ce nu poate fi stopată, având în vedere apartenența României la UE, însă instituția pe care o conduce face tot posibilul pentru a veni în întâmpinarea celor care au intenția de a patenta inovațiile în România.
„Avem specialiști de top în absolut toate domeniile, deși nu este deloc ușor să ții, pe 3.500 de lei, un om care ar putea oricând să câștige mii de euro pe lună, să spunem în domeniul IT, într-o companie privată. Procesul de verificare pentru înregistrarea unui pataent este unul extrem de complicat și laborios, dar încercăm să venim în întâmpinarea celor care apelează la noi, inclusiv prin consultanță în limitele legii. Au fost cazuri în care procedurile au durat și zece ani, iar o perioadă de 3-4 ani este uzuală pentru cererile de patente“, a arătat, pentru Capital, directorul OSIM.
Potrivit acestuia, Oficiul este într-un proces continuu de transformare, pentru a fi cât mai „prietenos“ cu cei care apelează la instituție. Inclusiv site-ul a fost recent modificat și va mai suporta modificări, astfel încât să fie cât mai ușor de accesat.
Mecanica, energia regenerabilă, petrolul, chimia și IT-ul aduc majoritatea cererilor
Pe de altă parte, arată pentru Capital arată Adriana Aldescu, șef serviciu Administrare Brevete din cadrul OSIM, numărul cererilor primite de OSIM nu numai că s-a plafonat în ultimii zece ani undeva la 1.000, dar este de peste 20 de ori mai mic decât în perioada dinainte de 1989.
„Înainte de 1989 primeam în jur de 20.000 de cereri pe an. Atunci existau în fiecare fabrică mare consilieri specializați în domeniul brevetelor, oameni care știau exact dacă un anume lucru reprezintă sau nu o premieră și știau cum poate fi înregistrat ca brevet. Astăzi doar companiile foarte mari își mai permit să apeleze la astfel de specialiști. De altfel, scăderea numărului de cereri este absolut firesc, în condițiile în care nu mai există o industrie în care să fie folosite brevete obținute“, a explicat Adriana Aldescu.
Potrivit acesteia, din cele 1.000 de cereri anuale, aproximativ 500 vin de la persoane fizice și 500 de la companii. Domeniile cu cele mai multe solictări sunt, în această ordine, mecanica, energia regenerabilă (în principal eolian și solar), chimia și IT-ul.
În domeniul construcției de automobile și subansamble, de exemplu, se înregistrează anual câteva sute de cereri pentru patente. Oricine poate depune cereri pentru patentarea unor invenții și, în condițiile în care solicitantul plătește taxele, OSIM va verifica justețea solicitării, inclusiv atunci când este vorba despre cereri aberante, așa cum sunt cele pentru inventarea „ perpetuum mobile“, fenomen care nu poate exista, după cum au demonstrate fizicienii.
În jur de 5% dintre invențiile care primesc brevet de la OSIM ajung să fie și folosite, efectiv, în producție.
Acest articol a fost publicat în numărul 29 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 23 – 29 iulie 2018