Dintr-o banca falimentara, Bancorex a ajuns deschizatoare de drumuri pentru oamenii de afaceri. Despre business-urile care se pot face in jurul Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare – administrarea sau intermedierea valorificarii creantelor preluate din sistemul bancar – revista „Capital” a aratat intr-un numar anterior. Interesant de relatat este, insa, cum a ajuns numele Bancorex legat de obtinerea unui imprumut extern care conditioneaza, la randul lui, aprobarea acordului cu Fondul Monetar International, mult ravnit de guvernanti.
Conform conditiilor impuse de FMI, Romania va putea obtine un nou acord de imprumut numai in conditiile in care reuseste sa contracteze, in prealabil, credite de pe piata privata de capital. Pretentiile FMI se ridica la suma de 350 milioane de dolari, ce ar urma sa fie obtinuti de la creditori externi privati. Situatia parea, pana nu de mult, fara iesire, in afara acceptarii unor costuri importante, date de dobanzi de peste 20% pe an. Tergiversarea reformelor, oscilatiile guvernantilor, stangaciile cu care au gestionat perioada de criza, toate la un loc, au stat la baza ridicarii costurilor imprumuturilor externe. Cu toate acestea, autoritatile romane anuntau, in urma cu o luna, ca au reusit sa contracteze un imprumut de peste 200 milioane de dolari cu numai 12% dobanda anuala. Intermediar al actiunii – Credit Suisse First Boston. Stirea a facut inconjurul presei, fiind primita ca un real succes al negociatorilor romani. La scurt timp, incep sa se faca auzite conditiile care au stat la baza tratativelor. Informatiile care circula in mediile financiar-bancare vorbesc despre conditionarea imprumutului de cesionarea de catre AVAB a unor active neperformante de la Bancorex, catre Credit Suisse. Ar fi vorba de creditele firmei GC&P (apartinand fratilor Paunescu) catre Bancorex, gajate printre altele cu 49% din actiunile Companiei Hoteliere Intercontinental. Se stie ca hotelurile Intercontinental si Lido – care troneaza in centrul Capitalei – fac parte din Compania Hoteliera Intercontinental (CHI). Aceasta cota de 49% din actiunile CHI constituie, potrivit unor surse neoficiale, punctul de atractie pentru Credit Suisse, in vederea valorificarii mai departe. Aceleasi surse sustin ca la capatul afacerii care trece prin AVAB s-ar afla lantul hotelier Marriott care, in urma cu patru ani, a concurat cu Paunescu la achizitionarea hotelului Intercontinental. Sursele mentionate afirma ca investitorul american intentioneaza sa cumpere intreg pachetul de actiuni al Companiei Hoteliere Intercontinental, iar Credit Suisse, ca banca de investitii, ar urma sa actioneze in acest sens pentru clientul sau. Asa se explica informatiile care parvin de pe piata de capital, unde se asteapta o oferta de cumparare de actiuni pentru compania hoteliera.
Poate ca totul sa fie un bluf. Viorel Paunescu, director al Companiei Hoteliere Intercontinental, neaga tot acest montaj. Asa cum se poate ca o parte de adevar sa fie in toata aceasta afacere. Ce ar castiga firmele fratilor Paunescu, conform informatiilor care circula pe piata financiara? Ar iesi de sub incidenta AVAB. Mai mult, ar reusi sa salveze Bankcoop, banca ce tocmai a incheiat un contract de consultanta in vederea identificarii unui investitor pentru o infuzie de capital. Credit Suisse, la randul ei, ar castiga din comisioanele aferente intermedierii afacerilor in favoarea clientilor interesati de activele ce au apartinut fratilor Paunescu. in sfarsit, Finantele ar obtine mult asteptatul credit care
i-ar salva gaura bugetara si i-ar deschide calea catre incheierea acordului cu FMI si mai departe, obtinerea imprumutului negociat cu Banca Mondiala, apoi pe cel de la cu FMI.
Din tot acest lant, pana acum, doar un singur ochi s-a confirmat: afacerea Bankcoop – Credit Suisse. Pentru celelalte practica urmeaza sa le confirme sau nu. O stire care ne-a parvenit la inchiderea editiei anunta, deja, esecul Ministerului Finantelor in obtinerea imprumutului cu dobanda de 12%. Potrivit aceleiasi informatii, tot ce a putut obtine banca de investitii pentru Romania era o oferta de eurobonduri, cu o dobanda de 18,5%. Surse neoficiale cred, totusi,
c-ar putea sa fie vorba de o fortare a notei, din partea Credit Suisse, in conditiile in care o za a fost scoasa din lant de alte interese.