Impunerea unei limite la gradul de îndatorare pe care îl poate înregistra un client atunci când contractează un credit bancar, fie de nevoi personale sau ipotecar, este una dintre modalitățile prin care Banca Națională a României (BNR) poate stopa creșterea nesustenabilă a creditării. Pentru BNR, dar și pentru întregul sistem bancar, este importantă reducerea riscului de neperformanță, care poate duce la apariția unor pierderi semnificative în sectorul bancar, așa cum am văzut în urmă cu zece ani. „Pragul maxim pentru gradul de îndatorare ar trebui să încorporeze posibile șocuri privind rata dobânzii, cursul de schimb și venitul“, arată BNR în raportul asupra stabilității financiare. 

În decembrie 2017, BNR anunța că aproximativ 25% dintre debitorii bancari au un grad de îndatorare mai mare de 55% din venituri, nivel care indică un număr mare de debitori cu risc ridicat de intrare în „stare de neperformanță”. Majorarea soldului creditului neguvernamental nu s-a oprit însă. Conform ultimelor date ale BNR, aferente lunii mai, valoarea împrumuturilor acordate sectorului privat au crescut cu 0,3% față de luna precedentă și cu 6,4% față de aceeași lună a anului trecut. Soldul creditelor a ajuns la 239,1 miliarde lei, în ciuda creșterii dobânzilor interbancare din ultimele luni. Totuși majorarea creditării nu va continua în același mod. „Ne așteptăm la decelerarea dinamicii anuale a creditării de la 4,7% în 2017 până la 4% în 2018, 2,2% în 2019 și 0,9% în 2020, într-un context caracterizat de maturitatea ciclului economic post-criză și rebalansarea politicii economice interne“, spune Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania. 

ROBOR la trei luni, dobânda interbancară luată în calcul la dobânda anuală efectivă a creditelor bancare, a ajuns la 3,15%, cea mai mare din ultimii patru ani. Mai mult, în urmă cu un an, nivelul ROBOR se afla la sub un punct procentual, în jur de 0,8%-0,9%, ceea ce înseamnă că rata lunară la un credit ipotecar luat prin Prima Casă sau la liber a crescut cu câteva sute de lei. Clienții care au achiziționat locuințe prin programul Prima Casă sunt și cei mai vulnerabili la majorarea dobânzilor, dat fiind că avansul dat la cumpărare a fost de doar 5% din valoarea locuinței, avans pentru care cei mai mulți au contractat și un credit de nevoie personale. Și gradul de îndatorare este tot mai mare pentru debitori odată cu majorarea dobânzilor. 

 

Dobânzile rămân pe trend ascendent

În acest context a reapărut informația că BNR se pregătește de limitarea gradului de îndatorare a debitorilor. Este important de remarcat că Banca Națională este instituția care decide nivelul dobânzii de politică monetară, în prezent la 2,5%, majorată ca urmare a creșterii inflației. Cum rata inflației a depășit 5%, este posibil ca BNR să majoreze din nou dobânda de politică monetară, cu scopul de a limita creșterea prețurilor, ceea ce ar duce la un nou val de urcare pentru ROBOR. În prezent, analiștii consideră că ROBOR la trei luni poate urca până la 3,5%, un punct procentual peste nivelul dobânzii de politică monetară. „Creșterea ROBOR este o consecință naturală a ceea ce se întâmplă în România”, spune Iacu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România. 

Limitarea gradului de îndatorare nu este o noutate printre preocupările Băncii Naționale, ci intră în discuții de mai bine de un an. Avansul semnificativ al creditării din ultimii ani, pe fondul unei euforii a consumului, este motivul pentru care oficialii iau în calcul limitarea cu scopul de a evita intrarea într-o nouă criză a creditelor neperformante. O soluție pe care au aplicată și statele din regiunea noastră, precum Ungaria, Polonia sau Slovacia. Recent, Banca Centrală a Cehiei a anunțat că va limita gradul de îndatorare. „Au loc analize și discuții și avem in lucru o analiză a gradului de îndatorare a populației”, spune Liviu Voinea, viceguvernator al BNR, care arată și că „scopul nu este de a limita creditarea, ci de a o orienta într-o direcție sustenabilă”. 

În scenariul analizat de BNR este prevăzut un prag de 45% pentru nivelul de îndatorare aferent creditelor ipotecare în monedă națională și de 30% pentru cele de consum. Este însă doar un scenariu de analiză, după cum a precizat guvernatorul BNR, care a precizat că „nu avem niciun gând să descurajăm creditarea.“ „Dar, într-adevăr, ne interesează o creditare sănătoasă, echilibrată pe componente, sustenabilă și insist pe acest cuvânt chiar dacă el este păsăresc, sustenabilă“, spune Mugur Isărescu. 

Șeful BNR a arătat că în următoarele luni vor fi discuții cu Asociația Română a Băncilor și cu autoritățile române nebancare despre cum se poate avea o creditare care să fie un motor de creștere economică durabilă, în condițiile în care creșterea economică de până acum a fost susținută puternic prin stimuli fiscali, situație care nu poate continua. 

 

Creditarea ca motor de creștere economică

Și ultimul raport al Fondului Monetar Internațional (FMI) atrage atenția asupra gradului de îndatorare a persoanelor fizice în condițiile creșterii rapide a creditării și pe fondul majorării dobânzilor. Specialiștii FMI consideră că un prag de 50% ar trebui să fie sustenabil, prag care acum este depășit de majoritatea clienților, care au până la 60% gradul de îndatorare și chiar 70% pentru cei cu venituri mari. Discuția pentru debitorii din sistem se poate purta pornind de la momentul în care aceștia au contractat creditul; dacă l-au contractat în urmă cu mai mult de cinci ani, atunci gradul de îndatorare nu face decât să se întoarcă la nivelul inițial, când ROBOR era și peste 6%, dar dacă au contractat în ultimii trei ani, atunci nivelul ratei în venituri crește tot mai mult. 

În scenariul vehiculat, BNR păstrează un prag de 50% pentru cei care contractează un credit cu dobăndă fixă și cu maturitate de cel puțin cinci ani, dar coboară la 40% în cazul dobânzilor variabile. Din păcate, sunt foarte puține credite ipotecare cu dobândă fixă dat fiind că maturitățile acestora sar de 20 de ani, în timp ce băncile oferă dobânzi fixe pentru cel mult zece ani (de regulă doar pentru 5-6 ani). Pentru împrumuturile de nevoi personale limita este de 30% pentru dobânzi fixe și de 25% pentru cele variabile. 

BNR a mai introdus limitări ale gradului de îndatorare în 2004, de 30% pentru cele de consum și de 35% pentru cele ipotecare. Numai că în acea periodă prețurile locuințelor erau încă foarte scăzute comparativ cu ce a urmat și chiar cu prețurile din prezent. BNR a eliminat limitarea în 2007 la presiunea băncilor comerciale și a clienților, iar un an și jumătate mai târziu creditarea, cla fel ca economia, intra în criză. 

 

În prezent, specialiștii BNR suflă și în iaurt, iar situația fiscală imprevizibilă nu face decât să întărească temerile. „Într-o discuție referitoare la dinamica însă modestă a creditului neguvernamental nu ar trebui pierdut din vedere nici rolul jucat de incertitudinea legislativă creată de inițiative care vizau profilul de risc, nu doar la creditele viitoare, cu și al stocului existent“, spune Mugur Isărescu, făcând referire la legi precum darea în plată și rambursarea la cursul istoric a creditelor în franci elvețieni. 

În țara noastră însă gradul de intermediere financiară, adică ponderea creditului privat în PIB, este cel mai scăzut din Uniunea Europeană, fiind de 27% din PIB, mult sub vârful de 40% atins în 2011. Aceasta înseamnă că economia a crescut mult mai repede decât creditarea și de aici pornește discuția despre posibilitatea creditării de a deveni  un motor sustenabil de creștere economică. Iar coborârea gradului de îndatorare va limita numărul de clienți disponibili pentru creditare și va restrânge puternic creditele de refinanțare a altor împrumuturi.

Valoarea restanțelor la credite, atât în lei, cât și în valută, s-a ridicat în mai la 8,789 miliarde lei, conform datelor BNR, în această sumă fiind cuprinsă doar creditelor, fără dobânzi sau penalități. Cele mai multe restanțe se regăsesc în zona București-Ilfov, unde se ridică la 3,398 miliarde lei, pe locul secund aflându-se la mare distanță județul Brașov cu 457,6 miliarde lei restanțe. Primele zece județe din topul restanțierilor au un total de 6,204 miliarde lei, adică două treimi din total.

Topul județelor cu cele mai mari restanțe bancare

Acest articol a fost publicat în numărul 26 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 2 – 8 iulie 2018