Potrivit datelor BNR, creditul neguvernamental total a scăzut în decembrie cu 0,35% (circa 800 milioane lei), până la 223 miliarde lei. În realitate, însă, creditarea a avansat atât pe componenta în lei, cât şi pe cea în valută.
Deformarea imaginii globale vine din faptul că nivelul cursului euro a scăzut semnificativ în decembrie şi a tras după sine echivalentul în lei al creditului în valută. Altfel spus, chiar dacă stocul creditului în valută a crescut uşor, cu 0,15%, până la un echivalent de 14,53 miliarde euro, din cauza scăderii cursului euro, cu 0,79%, nivelul acestei componente în echivalent lei s-a redus cu 0,64%, până la 141,38 miliarde lei.
Cealaltă compomentă, a creditului în moneda naţională a înregistrat un avans de 0,16%, până la 81,66 miliarde lei.
Creditarea populaţiei
În decembrie, populaţia a încercat să prindă unul din ultimele trenuri ale creditului în valută pe condiţii mai relaxate, înaintea intrării în vigoare a noului regulament al BNR. Astfel, nivelul creditelor în valută accesate de populaţie a urcat cu 0,73%, până la 9,41 miliarde euro (69,21 miliarde lei), cel mai probabil cu un aport substanţial din partea programului Prima Casă.
În vreme ce băncile nu mai sunt deschise să ofere credite negarantate populaţiei, stocul creditelor în lei, care în majoritatea lor sunt împrumuturi de consum fără garanţii, a scăzut cu 0,68%, până la 35,05 miliarde lei.
Creditarea companiilor
După ce BNR a dat semnalul ieftinirii creditelor în lei, prin tăierea dobânzii-cheie, chiar dacă băncile nu au transpus imediat mişcarea BNR, firmele au intuit faptul că ele vor fi primele beneficiare ale acestor ieftiniri şi s-au îndreptat cu precădere către împrumuturile în moneda naţională. Astfel, nivelul total al creditelor în lei accesate de companii a urcat cu 0,79% în decembrie, până la 46,61 miliarde lei.
În acelaşi timp, firmele şi-au redus nivelul creditelor în valută luate de la bănci, cu 0,41%, până la 5,12 miliarde euro (16,71 miliarde lei).