Ministrul agriculturii, Daniel Constantin, a anunțat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, un set de zece măsuri menite să vină în sprijinul fermierilor afectați de seceta prelungită din acest an și, în general, al agricultorilor din România. Pe lângă măsurile deja anunțate( subvenționarea prețului la energia electrică pentru irigații, acordarea de despăgubiri, în funcție de suprafața afectată de secetă etc), Daniel Constantin a prezentat o măsură nouă, menită să vină în sprijinul celor care au demarat proiecte cu finanțare europeană, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală(PNDR). Este vorba de subvenționarea dobânzilor la creditele pe care cei care a demarat astfel de proiecte, prin PNDR, pot să le contracteze de la băncile comerciale, pentru a-și putea finanța investițiile necesare.
Cuantumul acestei sbvenții va consta în diferența dintre dobânda de referință stabilită de Comisia Europeană pentru România, și care, la data de 1 iulie 2012, era de 5,58 la sută, și dobânda percepută de banca comercială care acordă creditul respectiv. ”În acest fel, fermierii vor putea demara investițiile din cadrul acestor proiecte, pe care nu le-au putut demara până acum, pentru că nu aveau banii necesari”- a spus Daniel Constantin. Acesta a dat și un exemplu concret. Bunăoară, la un credit de 100.000 de lei, la care banca comercială care-l acordă percepe o dobândă de 12 la sută, deci 12.000 de lei pe an, beneficiarul creditului va plăti o dobândă de doar 5,58 la sută, adică, 5.580 lei pe an. Diferența de 6.240 de lei pe an o va plăti bancii respective Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale(MADR), din fonduri UE, pentru toată perioada de finanțare. Suma totală alocată de MADR pentru acest sprijin special este de circa 130 de milioane de euro.

De notat că, programul Național pentru Dezvoltare Rurală(PNDR), aflat în coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale(MADR), înregistrează deja cel mai mare grad de accesare a fondurilor europene, cu plăți efectuate până în prezent în valoare de  3,6 miliarde de euro(44,96%, din totalul sumei alocate pentru perioada 2007-2013).

Credite pentru reluarea producției agricole

Un alt sprijin acordat agricultorilor, pentru ca aceștia să-și poată relua ciclul de producție în această toamnă, constă în posibilitatea de a lua credite bancare, garantând cu ajutorul financiar pe suprafața cultivată, acordat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură(APIA). Astfel, în baza unei adeverințe eliberate de APIA, fermierii pot contracta credite bancare pentru a-și asigura capitalul de lucru.  Pentru acordarea unor astfel de credite preferențiale, APIA a încheiat, până în prezent, convenţii cu BRD Groupe Societe Generale, CEC Bank, Banca Comercială Română, Banca Transilvania, Banca UniCredit Ţiriac Bank, Banca Carpatica, Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP, OTP Bank România S.A., Banca Comercială INTESA SANPAOLO ROMÂNIA, Bancpost şi Procredit Bank. ”În perioada următoare APIA va încheia convenţii şi cu alte bănci comerciale”- se arată într-un comunicat al MADR.

 Aproape jumătate din culturile de porumb- afectate de secetă

”Circa 47% din suprafaţa cultivată cu porumb este afectată de secetă la ora actuală în diferite grade, iar dintre toate culturile aceasta va avea cel mai mult de suferit”, a declarat, miercuri, secretarul de stat de la MADR, Daniel Botănoiu."Nu putem spune care va fi producţia totală, vom vedea la final, dar consider că dintre toate culturile aceasta va avea de suferit cel mai mult", a spus Botănoiu. Și la floarea soarelui, pagubele sunt mari. "Din punct de vedere al conţinutului de ulei, nu stăm foarte bine, ca anul trecut, nici la floarea soarelui. Este o diminuare de 2-3%, dar vom vedea balanţa finală. La un milion de hectare semănate şi la o producţie medie estimată de 1.500 kg la hectar, vom merge pe acoperirea balanţei interne la ulei, dar cred că va fi un minus pe cantitatea totală de ulei obţinut", a precizat Botănoiu.
În ceea ce privește producția de grâu din acest an, oficialul MADR a declarat: ”La grâu avem o producţie de 4,78 milioane de tone. Dacă luăm balanţa de consum la intern, care este de 3,3 milioane de tone, plus sămânţa de 500.000 de tone şi cu stocul de rezervă de 700.000 de tone, consider că suntem în grafic cu grâul”.