Fermierii români vor putea accesa credite garantate 100% de stat pentru investiții și capital de lucru
Fermierii români vor beneficia, începând din acest an, de credite pe termen lung garantate integral de stat, destinate investițiilor, achiziției de terenuri și capitalului de lucru.
Măsura, denumită „Creditul Agricol”, a fost notificată la Comisia Europeană, iar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) negociază deja extinderea perioadei de rambursare, conform ministrului Florin Barbu.
Ce presupune „Creditul Agricol”
Noua schemă de creditare are două componente principale:
- Credite pentru investiții – valabile pe o perioadă de 20 de ani, inclusiv pentru achiziția de terenuri.
- Credite pentru capital de lucru – disponibile pe o perioadă de 10 ani, fără presiunea unei rambursări rapide.
Aceste împrumuturi vor avea o dobândă redusă, formată din marja fixă de 1,95% + ROBOR, iar MADR va asigura garanția integrală pentru fermieri.
„Vreau să cresc perioada de rambursare, să nu mai punem presiune pe fermieri să restituie în 5-6 ani acești bani către sistemul bancar”, a explicat Florin Barbu.
Până acum, aproape 4.000 de fermieri au beneficiat de „Creditul Fermierului”, un program similar implementat în perioada pandemiei de COVID-19 și a războiului din Ucraina, prin care Ministerul Agriculturii a suportat costurile ROBOR pentru fermieri.
Sprijin pentru ferme mici și procesare agroalimentară
Ministrul a anunțat și noi măsuri de sprijin pentru fermele mici și tinerii fermieri, prin fonduri disponibile în Planul Strategic 2023-2027:
- 50.000 de euro – pentru dezvoltarea fermelor mici
- 200.000 de euro – pentru tinerii fermieri care s-au instalat în perioada 2014-2020
De asemenea, MADR intenționează să crească producția autohtonă, prin investiții în procesare și distribuție.
„Trebuie să trecem la un alt nivel de creştere a producţiei la produsele autohtone, pentru că nu facem faţă. Nu există în România cineva care face produse autohtone să rămână cu ele pe stoc. Ele toate sunt vândute”, a declarat Florin Barbu.
Pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar, Ministerul Agriculturii lucrează la un program de startup-uri pentru zona montană, finanțat cu 200 de milioane de euro dintr-un buget total de 447 de milioane de euro, gestionat de Ministerul Economiei.
Programul „1.000 de ferme montane”
Acest proiect urmărește să sprijine fermierii din zonele montane prin:
- 1.000 de unități de procesare a laptelui (pentru producția de brânzeturi, iaurt etc.)
- 1.000 de unități de abatorizare
Fermierii vor primi 60.000 de euro pentru achiziția unor containere complet echipate pentru procesarea produselor lactate și agroalimentare. Acestea vor avea zone de frig, de închegare, de ambalare și vor fi autorizate sanitar-veterinar.
„Vrem să populăm muntele cu 1.000 de containere de abatorizare şi 1.000 de procesare lactate şi alte produse agroalimentare cu ajutorul acestor startup-uri, prin Ministerul Economiei, printr-o axă separată pentru produse agroalimentare. Şi cred că va fi un succes să populăm zona montană cu 200 de milioane de euro”, a explicat ministrul.
Integrarea producătorilor locali în lanțurile de distribuție
Barbu a subliniat că produsele locale trebuie să fie integrate în supermarketuri, dar acest lucru este posibil doar dacă există cantități suficiente și autorizare sanitar-veterinară.
„Cooperativele să poată colecta cantităţile mai mari, să meargă în magazine. Acesta este succesul. Vom lansa cât de curând acest proiect. Retailerii sunt deschişi, dacă sunt cantităţi mari de produse”, a precizat oficialul.
El a dat exemplul industriei alimentare, unde peste 70% din produsele din supermarketuri sunt românești, menționând că uleiul de floarea-soarelui, laptele și mezelurile sunt aproape integral produse în România.
Rezolvarea crizei forței de muncă în agricultură
Pentru a combate deficitul de forță de muncă, Ministerul Agriculturii colaborează cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) pentru a oferi 2.000-3.000 de lei/lună tinerilor care se angajează în agricultură.
Ministrul vrea, de asemenea, să încurajeze fermieri mici să își înregistreze activitatea ca PFA (Persoană Fizică Autorizată) sau Întreprindere Individuală (II), pentru a le asigura contribuții la pensie.
„Nu vreau să se mai trezească peste 20, 30 de ani că nu au pensie. Trebuie să-i ajutăm. Prin aceste scheme economice pe care noi le putem face, putem ajuta şi pilonul fondurilor de pensii, iar ulterior aceşti oameni care muncesc 30 de ani în sere şi în bazine legumicole să beneficieze şi ei de o pensie corectă”, a declarat Barbu.
Fonduri europene pentru agricultură: 40 de miliarde de euro investiți în România
De la aderarea la UE, România a beneficiat de peste 40 de miliarde de euro pentru agricultură. În 2023, țara a primit 2,8 miliarde de euro rambursări din plăți directe și fonduri pentru dezvoltare rurală, cu o rată de absorbție de 99,9% la APIA și 95,5% la AFIR.
Pentru anul 2024, MADR a semnat contracte pentru aproape toate fondurile disponibile din Planul Strategic PAC 2023-2027, rămânând aproximativ 200-300 de milioane de euro pentru procesare, în special pentru fabricile de panificație.
„Am băgat peste trei miliarde de euro în procesare, două miliarde din fonduri europene şi un miliard de euro de la buget de stat. În ultimii 20 de ani nu s-au băgat trei miliarde de euro în procesare în Români”, a concluzionat Florin Barbu.
