Băncile nu se înghesuie să cumpere titluri de stat pentru a putea garanta apoi împrumuturi Lombard obişnuite, BNR acordånd şi credite „speciale“ celor cu nevoi deosebite.
Într-o perioadă în care statul are nevoi uriaşe de finanţare pentru a acoperi deficitul bugetar care a explodat la finele anului, băncile se arată puţin interesate de cumpărarea titlurilor de stat, chiar dacă le-ar putea folosi pentru a atrage ulterior împrumuturi de la BNR. Doar o parte dintre creditele acordate de BNR băncilor au fost facilităţi Lombard girate cu titluri de stat, restul fiind împrumuturi speciale, pentru instituţiile care se confruntă cu nevoi deosebite. La acestea din urmă, volumul, scadenţa şi dobånzile se negociază direct cu BNR.
Creditele speciale sunt girate cu un colateral care poate fi constituit din certificate de depozit ale băncii centrale, titluri de stat ale unor autorităţi străine şi portofolii de credite. Nivelul dobånzii a fost egal cu rata Lombard – de 14,25%. În luna octombrie, volumul împrumuturilor acordate de BNR a ajuns la 48,99 miliarde de lei. Faţă de luna septembrie, cånd BNR a împrumutat băncile cu doar 20 de milioane de lei, creşterea este masivă. Atunci, piaţa s-a confruntat cu o criză de lichiditate care a urcat dobånzile interbancare la peste 60%. Revenirea acestora la niveluri rezonabile nu a determinat totuşi scăderea împrumuturilor de la BNR, care au înregistrat, potrivit unor surse din piaţă, creşteri marginale în noiembrie şi decembrie.
La 21 noiembrie 2008, băncile deţineau titluri de stat de peste şapte miliarde de lei, însă cele folosite drept garanţii însumau doar 299 milioane de lei. Pånă pe 16 decembrie, valoarea titlurilor gajate crescuse cu doar 70 de milioane de lei, la 369 milioane de lei, din totalul de 8,9 miliarde de lei al titlurilor deţinute. Pe 18 decembrie, nu mai exista niciun credit Lombard.
Buget sub presiune
Majoritatea băncilor comerciale s-au arătat puţin interesate, în ultima perioadă, de achiziţionarea titlurilor de stat. După BCR, care avea la 21 noiembrie titluri de stat în valoare de 1,7 miliarde de lei, următorii doi în topul deţinerilor sunt CEC, cu peste un miliard de lei, şi Eximbank, ambele bănci de stat care nu au o presiune foarte mare de a atrage resurse pentru acordarea de credite. În condiţiile în care băncile atrag bani de la clienţi oferind şi 15% dobånzi la depozite, randamentele titlurilor de stat (maximum 14,25%) nu acoperă costurile. În acest context nefavorabil, au venit şi veştile proaste privind încasările bugetare, mai mici decåt cele prognozate. Acestea se vor traduce printr-un necesar de finanţare mai mare al statului, în condiţiile în care banii sunt foarte scumpi. Guvernul s-a împrumutat în noiembrie şi decembrie cåt în primele nouă luni şi la costuri mult mai mari. La ultimele emisiuni, Trezoreria statului a oferit randamente de 14,22%, însă au fost atrase sume sub plan. Aceasta după ce, în primele şase luni ale anului, Finanţelor li se păreau prea mari randamentele de 9,5% cerute de bănci. Pånă la sfårşitul săptămånii trecute, fuseseră plasate titluri de stat şi obligaţiuni în valoare de 12,3 miliarde de lei, iar pånă la sfårşitul anului ar mai trebui să aibă loc încă o emisiune cu o valoare planificată de 800 milioane de lei. Chiar şi în aceste condiţii, nu este sigur că va reuşi să atragă suficienţi bani pentru a-şi achita la timp obligaţiile. În ultima rectificare bugetară, insuficienţa fondurilor pentru plata salariilor din învăţămånt şi a pensiilor era invocată ca motiv pentru transferurile de la un capitol bugetar la altul. Pånă în noiembrie, încasările statului au ajuns la 139,1 miliarde de lei, iar în decembrie ar putea fi de 10-12 miliarde. Diferenţa faţă de nivelul estimat depăşeşte astfel 30 de miliarde de lei.
14,25% este randamentul maxim pe care şeful Trezoreriei Statului, Ştefan Nanu (foto), spune că-l va accepta pentru titlurile de stat
