Fondul de contragarantare a creditelor pentru IMM-uri ar trebui să devină funcţional şi în România, din martie 2008. Acesta va mări capacitatea garanţiilor de 2,5 ori, iar pute-rea de îndatorare de trei ori.

Chiar dacă accesează sau nu fonduri europene, firmele au nevoie de finanţare bancară pentru desfăşurarea activităţii. Cum majoritatea băncilor cer diferite garanţii la acordarea unui împrumut, IMM-urile se văd nevoiete să renunţe la finanţarea bancară. Aşa se explică, probabil şi faptul că doar 16% din IMM-urile româneşti au contractate împrumuturi la bănci, faţă de 70% în Uniunea Europeană.

Din păcate, accesarea fondurilor UE este aproape imposibilă dacă nu se obţine şi un credit bancar. Pentru a suplini neajunsurile create de garanţiile solicitate de bănci, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor IMM (FNGCIMM) poate acorda micului întreprinzător un certificat de garantare, contra unui comision minim. Totuşi, simpla existenţă a acestui fond nu mai este suficientă.

Un proiect de hotărâre de guvern se află la ora actuală în dezbateri la Ministerul IMM-urilor. Înaintat de FNGCIMM, proiectul prevede înfiinţarea, şi în România, a unui fond de contragarantare a creditelor pentru IMM. La nivelul Uniunii Europene, un astfel de fond preia între 30% şi 80% din riscurile creditelor pentru IMM-uri.

Garanţii de 4,5 mld. euro necesare până în 2014

Înfiinţarea acestui fond este dictată şi de nevoia de a mări accesul întreprinzătorilor români la fondurile UE începând cu anul viitor, când ar trebui să funcţioneze şi proiectele. „Analizele pe care le-am realizat până în prezent arată că avem o capacitate de garantare a creditelor de aproximativ un miliard de euro. În 2014, dată până la care trebuie absorbite fondurile comunitare, necesarul este de circa 4,5 miliarde euro“, spune Aurel Şaramet, preşedintele FNGCIMM, explicând astfel necesitatea existenţei fondului de contragarantare.

Viitorul fond de contragarantare ar trebui să aibă un capital social de 150 de milioane de euro; cel puţin aceasta este suma înaintată de proiectul de hotărâre de guvern. Şaramet spune că instituţia pe care o conduce a sugerat şi sursele de finanţare a ca-pitalului social. În opinia acestuia, 60%-70% ar putea veni din fondurile Geremy (sume alocate de UE pentru crearea infrastructurii financiare de creditare a IMM-urilor), 15%-20% de la bugetul de stat şi restul de la mini-sterul pentru IMM şi din alte fonduri.

Avantajele înfiinţări unui astfel de fond sunt numeroase. De obicei, contragaranţiile se acordă de stat. De exemplu, în UE, IMM-urile care activează în industria lemnului beneficiază de contragaranţii de 30% din valoarea împrumutului, în timp ce IMM-urile din software se bucură de o contragarantare de 80%.

În plus, riscurile din sistemul bancar scad, la fel şi costurile băncilor cu constituirea provizioanelor pentru creditele acordate (cu existenţa contragarantării, provizioanele se reduc la 25% din valoarea creditului). Totodată, acest fond va permite IMM-urilor să contracteze credite de trei ori mai mari decât îşi permit în prezent, iar România va putea beneficia şi de susţinerea Fondului European de Investiţii, care în ţările UE funcţionează doar prin acest fond de contragarantare.

«Existenţa unui fond de contragarantare a credite-lor va majora de cel puţin trei ori valoarea împru-muturilor pe care le pot contracta acum IMM-urile»
Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor IMM

Avantaje si dezavantaje pentru IMM

Plusuri
Fondul de contragarantare va multiplica valoarea împrumuturilor care pot fi contractate de IMM chiar pentru accesarea fondurilor UE. De asemenea, va reduce riscurile băncilor şi va accentua competiţia pe piaţa împrumuturilor.

Minusuri
Deşi accentuează competiţia dintre fondurile de garantare şi chiar dintre bănci, fondul de contragarantare va avea şi un rol penalizator. Dacă se depăşeşte un anumit procentaj de neperformante, comisioanele percepute de acesta cresc pentru instituţiile implicate.