Creditarea sectorului bugetar, considerat puţin riscant până acum, ar putea deveni problematică atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi, după ce vor fi reduse salariile şi vor începe concedierile. Guvernul a decis, în urma negocierilor cu experţii FMI, reducerea cu 25% a salariilor pentru angajaţii din sectorul bugetar. Potrivit datelor centralizate de Banca Naţională a României, o cincime din creditele destinate populaţiei au fost acordate de bănci salariaţilor din secto
Creditarea sectorului bugetar, considerat puţin riscant până acum, ar putea deveni problematică atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi, după ce vor fi reduse salariile şi vor începe concedierile.
Guvernul a decis, în urma negocierilor cu experţii FMI, reducerea cu 25% a salariilor pentru angajaţii din sectorul bugetar. Potrivit datelor centralizate de Banca Naţională a României, o cincime din creditele destinate populaţiei au fost acordate de bănci salariaţilor din sectorul public, ceea ce reprezintă aproximativ 20 de miliarde de lei (4,8 miliarde euro).
Îngrijorarea apare în contextul în care, după disponibilizările din mediul privat de anul trecut, restanţele de peste 30 de zile la creditele contractate de populaţie au crescut în primele patru luni ale acestui an cu 40,4%, la 3,98 miliarde de lei, potrivit datelor raportate la Biroul de Credit, publicate de BNR. Totalul sumelor restante de peste 30 de zile a crescut în aprilie cu 10% comparativ cu luna martie, de la 3,6 miliarde de lei. Numărul restanţierilor era de 710.407 persoane în aprilie, nivel cu 4,9% peste cel din martie şi cu 3,9% mai mare decât la sfârşitul anului trecut. De asemenea, restanţele de peste trei luni la creditele angajate de populaţie însumau 2,95 miliarde de lei la finele lunii aprilie, în creştere cu 9,85% faţă de martie şi cu 34,6% comparativ cu decembrie 2009.
Măsuri preventive
Cu toate acestea, băncile nu şi-au arătat intenţia clară de a pune la punct programe speciale pentru a preîntâmpina problemele la încasarea ratelor de la clienţi. Bugetarii vor putea beneficia însă de soluţii generale dezvoltate de bănci încă de anul trecut, când veniturile clienţilor din toate categoriile s-au diminuat drastic, afectând capacitatea de rambursare a împrumuturilor.
Unele bănci, printre care şi Unicredit Țiriac Bank, au început totuşi să se gândească la soluţii de facilitare a rambursării creditelor de către bugetari. Zoltan Major, vicepreşedinte responsabil de retail în cadrul UniCredit, afirmă că „banca se pregăteşte să ofere soluţii de restructurare a creditelor pentru diminuarea eforturilor de plată ale clienţilor săi angajaţi în sectorul bugetar. Clienţii bugetari reprezintă la UniCredit circa 10% din totalul portofoliului de clienţi de retail, care însumează 500.000 de persoane fizice şi IMM-uri“.
„Sperăm că bugetarii vor putea să îşi plătească ratele, dar clienţii vor decide dacă vor să beneficieze de măsuri de restructurare. Nu aşteptăm să vedem întârzieri la plată, ci mergem la ei“, continuă Zoltan Major.
Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor, susţine că se va proceda la restructurarea creditelor celor care vor întâmpina dificultăţi financiare. „Pentru creditele nou -acordate celor din sectorul bugetar se păstrează exact aceleaşi condiţii. Nu vor exista modificări precum reducerea gradului de îndatorare sau a criteriilor de eligibilitate”.
O părere similară are şi Mitică Tararache, director, direcţia credite persoane fizice în cadrul Raiffeisen. „Nu anticipăm modificări semnificative, altele decât actualizarea veniturilor luate în calcul cu noile niveluri“, declară acesta.
Sergiu Oprescu, preşedinte Alpha Bank România, se aşteaptă „să existe un al doilea val de restructurări din cauza măsurilor de austeritate. Sistemul bancar este pregătit să facă faţă cu brio. S-a vorbit că 25%-30% din clienţii sectorului bancar vor fi afectaţi de reducerea veniturilor”. El a arătat că posibilităţile de restructurare sunt în prezent mai avansate comparativ cu 2009 şi că nu se va mai discuta despre restructurări pentru clienţi care şi-au pierdul locul de muncă, ci pentru persoane cu venituri mai reduse, proces mult mai uşor de realizat din punctul de vedere al sistemului bancar.
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, crede că băncile îşi vor schimba modelul de afaceri şi că vor căuta să se asigure prin alte modalităţi. „În orice caz, Guvernul ar trebui să se decidă cât mai repede, deoarece întregul mediu de afaceri depinde de aceste măsuri”, susţine acesta.
Pentru creditele nou-acordate angajaţilor din sectorul bugetar, se păstrează exact aceleaşi condiţii. Nu se modifică gradul de îndatorare sau criteriile de eligibilitate.
Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor