Cu reguli mai permisive, dar mai scumpe, cardurile câştigă treptat teren faţă de clasicele împrumuturi de consum. Restricţiile impuse de BNR împotriva creditelor nu îi pot face pe români să renunţe la shopping. Pentru 2008, băncile le-au găsit soluţia: cardurile de credit. Pentru acestea vor lansa cele mai multe oferte, reorientându-şi din mers strategiile.
Principalul motor de creştere a activelor şi profiturilor bancare, în ultimii doi-trei ani, a fost creditul de consum. Numai în 2007, băncile au reuşit creşteri de peste 50% cu acest produs. Înrăutăţirea condiţiilor de creditare (dobânzi mai mari şi modificarea împărţirii clienţilor pe clase de risc) obligă băncile comerciale să se orienteze din mers.
Chiar dacă, pentru 2008, este de aşteptat ca motorul principal al creşterii profiturilor să fie segmentul IMM-urilor (mai ales din perspectiva accesării fondurilor europene), zona de retail rămâne importantă. Realizând că ritmul de creştere a împrumuturilor către populaţie va scădea în acest an, bancherii au găsit o nouă portiţă de dezvoltare: cardurile de credit. Aşa se explică faptul că, în nici trei luni, piaţa cardurilor de credit s-a îmbogăţit cu cel puţin trei tipuri de produse noi pe această gamă. Deocamdată, predomină cardurile cobranded, care permit clienţilor să îşi cumpere pe credit produsele dorite, dar numai din anumite lanţuri de magazine. Pe piaţă, există la ora actuală cel puţin 12 tipuri de carduri partenere. O parte dintre acestea au şi opţiunea de card de credit propriu-zis (cu cardul BRD Carrefour, spre exemplu, se pot retrage bani de la ATM, beneficiind şi de ofertele speciale din lanţul de hipermarketuri partener).
Costuri pe măsura avantajelor
„Flexibilitatea, faptul că reprezintă un credit pe viaţă, rambursarea în rate mult mai mici sau integral în perioada de graţie şi fără costuri sunt doar câteva dintre atuurile cardului de credit în faţa creditului de consum“, spune Denisa Mateescu, general manager Southeastern Countries – MasterCard Europe. În afara acestor avantaje, cardul de credit mai are o calitate greu de trecut cu vederea în 2008: nivelul maxim de îndatorare al clientului. „Dacă facem o evaluare a nivelului maxim de îndatorare a unui client, vom găsi pe primul loc cardul de credit, urmat de creditul de consum, apoi de cel auto şi abia la sfârşit, de împrumutul ipotecar“, spune Adrian Aplozan, director carduri ING Bank. Cu un venit de 400 de lei net, este imposibil să te califici pentru obţinerea unui credit. Dar un card de credit se obţine fără probleme chiar şi cu aceste venituri.
Ca urmare, mult mai multe persoane fizice, indiferent de venituri, se califică pentru obţinerea unui card de credit decât pentru celelate tipuri de împrumuturi. Creditul mediu acordat pe card se situează la nivelul a trei sau şase salarii nete ale solicitantului. Avantajele sunt date de faptul că suma minimă care trebuie depusă lunar pentru rambursarea împrumutului este mai mică decât cea de la un credit de nevoi personale. Rambursarea în perioada de graţie (în medie de 50 de zile) permite împrumutul fără dobândă.
Atenţie, însă! Cardurile de credit au dobânzi mai mari decât celelate împrumuturi bancare. În medie, dobânzile pot fi mai mari cu 7%-10% faţă de cele de la creditul propriu-zis. Comisioanele cardurilor de credit sunt mai mari decât ale cardurilor de debit şi ale celor de debit cu descoperit de cont. Cu toate acestea, băncile sunt încrezătoare că, prin programe de fidelizare a clienţilor şi prin sisteme speciale de bonusuri, segmentul cardurilor de credit se va întări substanţial în acest an. Cu atât mai mult cu cât cardul de credit este un produs bancar care scapă de restricţiile impuse de banca centrală. Chiar dacă este mai scump, rămâne mult mai uşor de obţinut.
Pentru ca o piaţă să fie considerată matură, cardurile de credit ar trebui să reprezinte cel puţin 50% în totalul cardurilor emise. La ora actuală, ponderea acestora nu depăşeşte 20%, potenţialul de creştere fiind în continuare foarte ridicat.
«Statistic, cardurile de credit au un potenţial foarte mare: sunt relativ uşor de obţinut şi mult mai flexibile.»
Denisa Mateescu, general manager Southeastern Countries – MasterCard Europe
Capital – Editia nr.11, data 19 martie 2008
