Mirajul dobânzilor avantajoase din Franţa, Belgia, Olanda atrage din ce în ce mai mulţi români. Puţini cunosc însă costurile suplimentare, care ridică dobânzile peste nivelul celor percepute de băncile din ţară.

Costurile de transfer ale ratei aferente unui credit contractat dintr-o altă ţară a Uniunii Europene depăşesc dobânda atractivă oferită de băncile din străinătate. Avantajele unui credit din UE stau în faptul că nu sunt limitate prin reguli impuse de băncile centrale. În plus, oferă posibilitatea de a accesa produse de creditare inexistente la noi. Totuşi, se impune precizarea că, indiferent de unde ai contracta împrumutul, vei locui în continuare în România, iar rambursarea se va face de aici. Acest fapt implică nişte costuri lunare suplimentare, pe care un client care se împrumută de aici nu le are. Astfel, ficare rată are adăugat un procentaj lunar între 0,5% şi 7% din suma transferată în străinătate, în funcţie de modalitatea de transfer aleasă. În cel mai fericit caz, dobânda de 3,5% pe an a unui credit în euro obţinut din Franţa, spre exemplu, se poate transforma în 9,5% numai din adăugarea comisioanelor de transfer de la o bancă din România la o bancă din străinătate. Nici accesarea unui credit de la o instituţie bancară din străinătate cu reprezentanţă în România nu este scutită de costuri suplimentare, chiar dacă, în acest caz, ele sunt ceva mai mici. Şi aceasta deoarece banca din ţară percepe comisioane de administrare a contului în care se varsă rata lunară şi comisioane de transfer către banca din străinătate, aplicate la totalul ratelor depuse de mai mulţi clienţi care au luat acelaşi tip de credit.
Totuşi, creditele din străinătate sunt avantajoase pentru cei care nu deţin avansul pentru un credit ipotecar, de exemplu. În funcţie de ţară, avansul solicitat de instituţiile de credit este între 10% şi 15%. În plus, valoarea creditului contractat poate fi mult mai mare decât în România, deoarece fie nu există limitarea ca rata să reprezinte 30% din veniturile nete ale solicitantului (ca în România), fie limitarea gradului de îndatorare se stabileşte în funcţie de venitul brut al solicitantului.

Chiar şi aşa, piaţa românească tinde să devină din ce în ce mai sofisticată, tocmai pentru a diminua efectul normelor de creditare impuse de BNR. Cel mai reuşit exemplu în acest moment este creditul fără rate şi cu dobândă zero, lansat săptămâna trecută pe piaţă de către Banca Transilvania. Reglementările BNR impun stabilirea valorii împrumutului în funcţie de datoria lunară a clientului. Banca Transilvania a promovat un credit în care singura rată în primii trei ani (până atunci poate dispar Normele BNR) este comisionul de 1% din valoarea creditului acordat. În condiţiile în care valoarea maximă este de 10.000 de euro, orice client îşi „încarcă“ gradul de îndatorare cu numai 100 de euro pe lună. Este, practic, o găselniţă, care permite accesarea unui împrumut mult mai mare decât în mod tradiţional. Bineînţeles, derularea efectivă a creditului începe după cei trei ani de graţie. Cum tendinţa dobânzilor din România este clar de scădere, chiar dacă ritmul poate fi ceva mai lent, nu există un pericol deosebit ca dobânda aplicată de Banca Transilvania să fie mai mare decât cea medie a pieţei.

Pe plan european însă, dobânzile de politică monetară sunt în creştere. S-ar putea deci ca foarte puţini români să mai fie interesaţi de accesarea unui credit din ţările UE. Pe piaţa românească însă a crescut concurenţa, iar produsele bancare tind să devină din ce în ce mai sofisticate şi mai atractive. n

11-289-06_carmenretegan_rp.jpg

 

Produs de nişă
«Creditul din străinătate va reprezenta, probabil, o nişă pentru cei care vor dori să aibă acces la produse inexistente la noi, creditul ipotecar cu avans de 10% sau 15%, de exemplu.»
Carmen Retegan, preşedinte Domenia Credit