Restanţele populaţiei la creditele în franci elveţieni, pe care băncile au încetat să le mai ofere, au crescut de peste zece ori într-un singur an. Ratele au urcat cu 25%.

Restanţele populaţiei la creditele în franci elveţieni şi în yeni japonezi au avut, în ultimul an, o evoluţie explozivă. Practic, dacă restanţele la împrumuturile în lei şi euro au crescut cu cel mult 100% în perioada septembrie 2008 – septembrie 2009, cele la creditele în valute exotice înregistrează un avans de aproape 1.000%, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. Mai mult, această evoluţie are loc în condiţiile în care portofoliul total de credite în franci elveţieni a rămas neschimbat în perioada de un an de zile analizată.

În septembrie 2008, volumul creditelor acordate de bănci în alte valute decât lei, euro sau dolari se ridica la aproximativ şapte miliarde de lei, iar în septembrie 2009, se situa undeva sub opt miliarde de lei. În aceeaşi perioadă, restanţele au urcat de la 8,7 milioane de lei la aproape 95 de milioane de lei, potrivit ultimelor date ale BNR.  Faţă de începutul anului, în primele nouă luni, restanţele la creditele în monede exotice au urcat cu peste 250%.  Principala cauză a creşterii restanţelor la împrumuturile în franci elveţieni este majorarea substanţială a ratelor lunare. În acelaşi timp, structura împrumuturilor în monedă exotică arată din start că ele sunt predispuse la probleme de rambursare, având în vedere că sunt constituite, în marea lor majoritate, din credite de nevoi personale de valori mici. Acest tip de împrumuturi adună mai bine de 70% din totalul restanţelor înregistrate la Biroul de Credit, fiind acordate în condiţii mult mai laxe decât împrumuturile pentru locuinţă.

Scumpiri unicat

Creditele în monedă exotică sunt un caz special şi în ceea ce priveşte evoluţia costurilor pe care le presupun. Deşi în majoritatea cazurilor rămân mai avantajoase decât împrumuturile în euro şi, mai ales, decât cele în lei, dinamica înregistrată de costurile acestora arată că situaţia se poate schimba în curând. „În anii anteriori, creditele în franci erau avantajoase pentru client datorită costurilor de finanţare relativ reduse. Pe fondul crizei financiare, costul finanţării în această monedă a crescut foarte mult, influenţat fiind atât de creşterea percepţiei riscului de ţară (n.r. ratele CDS), cât şi din cauza faptului că  francul este cunoscut ca monedă de fugă. Pentru viitor, este dificil să estimăm evoluţia, mai ales că politica monetară helvetă poate evolua diferit faţă de cea comunitară. În condiţiile în care costul finanţării în această monedă va rămâne ridicat, este posibil să vedem o creştere a costurilor suportate de către client“, explică Radu Topliceanu, director pentru persoane fizice în cadrul Raiffeisen. Potrivit unui calcul realizat de bancă pentru Capital, rata lunară la un credit ipotecar de 80.000 de franci contractat pe 25 de ani a crescut în perioada octombrie 2008 – octombrie 2009 de la 630 la 680 de franci elveţieni, şi aceasta în condiţiile în care banca a ales să nu transfere toate costurile către client. Calculat în lei la cursurile din 2008 şi 2009, rezultă o majorare a ratei de aproximativ 25%, de la 1.400 de lei la peste 1.940 de lei.

Creşteri ale ratei se pot remarca şi în cazul creditelor de nevoi personale contractate în franci. La Piraeus Bank, de exemplu, rata lunară pentru un credit de 7.000 de franci luat pe cinci ani a crescut de la 365 de lei, în octombrie 2008, la 407 lei, în octombrie 2009. În cazul altor bănci, cum ar fi Credit Europe Bank, rata lunară a crescut cu până la 35%-40% pentru produsele oferite în aşa-numitele monede exotice.

540 de lei este creşterea, în perioada octombrie 2008 – octombrie 2009, a valorii ratei la un credit  de 80.000 de franci luat de la Raiffeisen pe 25 de ani

Uşor vin, uşor se duc

Aparenţe În momentul apariţiei lor, la începutul anului 2006, creditele în franci elveţieni au fost promovate drept o „minune“ a lumii financiare. O bună parte a băncilor locale a adoptat repede acest sistem de finanţare care, practic, nu reprezintă altceva decât împachetarea unui credit în euro într-o formă ce pre­su­pune costuri mai mici. Înainte de dispariţia lor, puteau fi găsite în portofoliul a zece bănci.

Victime Pe cât de rapidă ascen­siunea, pe atât de cruntă decă­derea. În doar două săptămâni de la începutul lunii oc­­­­­tombrie 2008, toate băn­cile româneşti au re­nunţat la creditele exo­ti­ce, ca primă măsură de protecţie împotriva crizei financiare care abia începea.