Stie deja toata lumea ca infrastructura este un punct slab al Romaniei, iar pentru a imbunatati situatia, municipalitatile trebuie sa faca rost de sume importante de bani. Primariile au de ales, pentru a face fata cheltuielilor, daca apeleaza la clasicele credite bancare sau la emisiuni de obligatiuni.
Gropile din asfalt, acolo unde acestea exista, canalizarea deficitara in orase, in unele cazuri lipsa digurilor care sa protejeze orasele de inundatii, toate aceste probleme necesita eforturi financiare semnificative.
In urma cu un an de zile, obligatiunile pareau sa fie preferate de primarii. Asta datorita dobanzii mai mici pe care o puteau plati municipalitatile si a cererii mari pentru astfel de instrumente, fapt ce asigura oricarei primarii succesul unei emisiuni de obligatiuni.
Prezentul nu mai arata la fel. Orasele se indatoreaza in continuare, insa concurenta mai mare din zona bancara a coborat mult costul obtinerii unui credit. Obligatiunile pe care le astepta toata lumea pentru sfarsitul lui 2005 si inceputul lui 2006 nu au mai aparut, si nici nu exista zvonuri ca in viitorul apropiat va fi altfel. In afara de Timisoara si Targu Mures, care pregatesc noi obligatiuni in perioada urmatoare, nu se mai aude nimic din aceasta directie.
Daca, acum un an, BCR nu avea rival pe partea de creditare a municipalitatilor, intre timp au inceput sa se implice si alte banci. Dexia a venit in Romania special pentru aceasta zona, iar dintre bancile care operau deja in Romania, BRD, Alpha Bank sau HVB nu au ezitat nici ele sa atace partea de creditare pentru municipalitati.
Dupa ce, in urma cu un an, dobanzile la creditele in lei pentru municipalitati erau cu unul pana la doua procente peste dobanda interbancara la credite (BUBOR), acum ele au scazut semnificativ, existand in unele cazuri banci dispuse sa ofere imprumuturi si la o rata a dobanzii mai mica decat BUBOR.
Scadere, asadar, de la o dobanda de 11%-12% in urma cu un an, pana in jurul valorii de 9% in prezent. Dincolo, insa, de diminuarea dobanzii in general, diferenta mai mica intre dobanda la credite si BUBOR arata clar o concurenta acerba pe aceasta piata, bancile fiind acum dispuse sa imprumute bani si pentru castiguri mai mici.
Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest, vede in numarul mai mic de emisiuni obligatare si un semn de maturizare a administratiei locale. “Parerea mea este ca s-a trecut de etapa de la inceput, cu oferte mici si relativ simple, iar in acest moment se studiaza, probabil, emisiuni mai mari si mai complexe. Termenele vor fi probabil in viitor mai lungi, iar emisiunile de obligatiuni ar putea fi combinate cu credite directe din partea bancilor”, considera el.
Oferta bancilor e servita pe tava, poate avea caracteristici personalizate pentru fiecare primarie (perioada de gratie atat cat e nevoie, modalitati de plata flexibile si altele asemenea) si, mai ales, poate fi negociata.
Roxana Lazar, CEO Dexia Kommunalkredit Romania, prezinta o parte din motivele pentru care creditele raman in prim-plan.
“Procedural, daca se opteaza pentru produse bancare hibride – credite combinate cu instrumente de datorie tranzactionabile pe piata de capital –, pe ansamblu, costul efectiv al finantarii obtinute de municipalitate este mai mare decat un credit simplu datorita comisioanelor suplimentare (intermediere, consultanta financiara a emisiunii, comision CNVM etc.)”, spune Lazar. In opinia sa “constructia bazata pe media dintre BUBID si BUBOR va avea ca efect in viitor suportarea unui cost mult mai mare decat la data finantarii, ca urmare a tendintei de apropiere a valorilor celor doua rate de referinta”.
O fata mai putin cercetata a fenomenului tine de felul in care sunt realizate emisiunile de obligatiuni municipale. Practica uzuala este ca intermediarul ofertei sa prezinte o scrisoare din partea unei banci sau a unei alte companii care se obliga sa cumpere eventualele obligatiuni ramase nesubscrise. Mai mult, cum de obicei emisiunea este intermediata de un SSIF bancar, iar principiul este primul venit – primul servit, banca in cauza cumpara majoritatea obligatiunilor.
Practic, situatia este similara cu acordarea unui imprumut, diferenta fiind comisionul platit catre CNVM. Iar pentru banci, existenta in portofoliu a unui credit cu un risc atat de scazut este binevenita.
Emisiuni de succes
Obligatiunile au reprezentat, de obicei, solutii de succes pentru cei care au apelat la ele. Cel mai bun exemplu il constituie emisiunea de eurobonduri a Primariei Capitalei, lansata anul trecut pe piata londoneza.
Oferta obligatara de 500 de milioane de euro a municipalitatii a fost subscrisa integral, in conditiile unei dobanzi de 4,125% pe an.
Chiar si in acest caz, insa, intre timp a venit o oferta mai buna de finantare, prin intermediul unui credit oferit de Banca Europeana pentru Investitii (BEI), la o dobanda mult mai mica, de doar 3,125% pe an.
Datorii In crestere
Finantarea administratiei locale se anunta a fi o afacere buna in perioada urmatoare. Chiar daca nu ofera randamente la fel de mari ca in alte domenii, siguranta e mult mai mare.
Doar finantarea proiectelor necesare pentru atingerea standardelor impuse de Uniunea Europeana va necesita, probabil, intre 20 si 40 de milioane de euro la nivelul intregii economii, mare parte din acesti bani urmand sa fie suportati de bugetele locale.
Indatorarea este deocamdata foarte mica, iar legea ar putea ridica in perioada urmatoare pragul admis al acesteia de la 20% la 35%.
