Băncile vor acorda mai puţine credite în valută, negarantate. Acesta va fi unul dintre efectele majorării provizioanelor şi ale obligaţiei de a-şi ajusta normele de creditare.
Obişnuite să câştige uşor de pe urma creditării pe partea de retail, băncile comerciale se văd nevoite să-şi regândească strategiile de dezvoltare. În perioada următoare, vor trebui să caute surse de venituri în alte zone decât tradiţionalul împrumut în valută.
Decizia BNR de a impune băncilor majorarea provizioanelor chiar şi pentru clienţii „buni“, dacă au venituri în lei şi credite în valută, va conduce probabil la o perioadă de acalmie de cel puţin şase luni în activitatea bancară. Bancherii vor fi mult mai reticenţi faţă de clienţii riscanţi, o primă decizie fiind deja luată de BRD, care a redus gradul de îndatorare al clienţilor de la 70% la 60%.
Deocamdată, aşa cum spune analistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, băncile aşteaptă clarificări privind încadrarea clienţilor în clasele de risc pentru a-şi ajusta normele. „Din toamna lui 2006, persoanele fizice cu venituri în lei care solicitau credite în valută erau încadrate în categoria B – «în urmărire». Din această cauză, băncile îşi încadrează, în general, clienţii în cele cinci categorii în funcţie de performanţele financiare, iniţierea de proceduri judiciare şi durata întârzierilor la plată“, spune Dumitru.
În funcţie de criteriile pe care le va impune BNR, băncile comerciale vor trebui să îşi ajusteze metodele de încadrare a clienţilor în clase de risc. „E de aşteptat ca toate aceste măsuri să conducă la o reducere a ritmului de creştere a creditelor acordate în general“, este de părere şi Sorin Mititelu, director executiv Direcţia Dezvoltare Afaceri şi Produse Retail BCR.
În afara acestui prim efect de încetinire a ritmului de creditare, băncile vor avea costuri suplimentare cu majorările de provizioane, care le pot diminua indicatorii de profitabilitate. „Practic, un client care contractează un credit în valută trebuie provizionat cu cel puţin 7%. În medie, provizioanele cresc cu 3%“, spune Ionuţ Dumitru. Ţinând cont de acest procentaj, precum şi de faptul că provizioanele sunt deductibile fiscal, costurile creditelor ar trebui să crească cu 2% – 2,5%. Depinde însă de fiecare bancă dacă va opera sau nu aceste scumpiri.
„Provizioanele mai mari conduc în mod normal la o scădere a profitabilităţii, ajungând ca scorul final acordat de BNR să fie ceva mai mic. Acest lucru ar putea crea probleme băncilor mici, care s-au axat preponderent pe creditarea în valută“, spune Sorin Mititelu. De aceeaşi părere este şi Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, care vede posibilă o diminuare a profitabilităţii băncilor. Acestea vor încerca să-şi îmbunătăţească indicatorii de lichiditate. Demersul va dura, probabil, circa şase luni, timp în care împrumuturile în valută vor stagna.
Pe de altă parte, finanţarea băncilor comerciale nu mai este atât de simplă: pe piaţa internă, leii „s-au scumpit“ odată cu majorarea dobânzii de politică monetară la 9%, iar pe piaţa externă costurile împrumuturilor au crescut de la o rată Euribor +0,5% la Euribor +1,5%. „Pe trendul creşterilor de dobândă la credite operate de unele bănci comerciale, este clar că vom asista la o încetinire a creditării“, este de părere Ionuţ Dumitru. Primul semnal în acest sens a fost dat de BRD, care a redus gradul de îndatorare al clienţilor de la 70% la 60%.
«Cel puţin cinci-şase luni, băncile vor fi mai puţin agresive în ofertele lor pe valută (credite negarantate) şi vor încerca să stimuleze creditele în lei.»
Sorin Mititelu, director executiv Direcţia Dezvoltare Afaceri şi Produse Retail BCR
