Volksbank este prima bancă autohtonă care a renunţat voluntar la împrumuturile de consum în valută. Băncile mari păstrează aceste produse în ofertă, însă la costuri „prohibitive“. Banca Centrală începe să cåştige teren în războiul declarat creditelor în valută. O instituţie de credit a renunţat deja la împrumuturile de nevoi personale în euro. Liderii pieţei bancare continuă să ofere astfel de produse, însă la „preţurile“ mari practic
Volksbank este prima bancă autohtonă care a renunţat voluntar la împrumuturile de consum în valută. Băncile mari păstrează aceste produse în ofertă, însă la costuri „prohibitive“.
Banca Centrală începe să cåştige teren în războiul declarat creditelor în valută. O instituţie de credit a renunţat deja la împrumuturile de nevoi personale în euro. Liderii pieţei bancare continuă să ofere astfel de produse, însă la „preţurile“ mari practicate acum doi-trei ani. Restricţii viitoare pentru creditarea în valută ar putea decide şi băncile mari, dar astfel de măsuri nu vor viza împrumuturile ipotecare, ci doar pe cele de nevoi personale.
Prima instituţie care a renunţat „făţiş“ la creditele de consum în euro a fost Volksbank. Anunţul de săptămåna trecută ar putea fi văzut drept o primă reacţie de ascultare a îndemnurilor lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ca băncile să coopereze între ele şi să elimine împrumuturile în valută.
Bancheri ascultători
Decizia Volksbank va fi probabil pe placul guvernatorului BNR. În urmă cu o lună de zile, acesta a sugerat instituţiilor de credit, să elimine voluntar din portofoliu creditele de consum în valută. Cu cåteva zile înainte, Andreas Treichl, şeful Erste Bank, acţionarul majoritar al BCR declarase că a avut discuţii cu guvernatorii băncilor centrale ale Romåniei şi Ungariei pe tema frånării creditelor în valută.
Un precedent a existat în februarie, cånd Radu Gheţea, preşedintele ARB, dar şi al CEC, a adus în discuţie eliminarea voluntară a creditelor de consum în valută. Banca pe care o conduce, neavånd acţionari din străinătate, are un dezavantaj în faţa concurenţilor în ceea ce priveşte accesul la resurse financiare în valută. Stă însă mult mai bine decåt concurenţa la resursele atrase în lei de la populaţie. Surprinzător este însă că reprezentanţii celorlalte bănci mari – Raiffeisen sau Unicredit – au spus că ar fi de acord cu astfel de măsuri.
Băncile mari, care au cele mai mari reţele de distribuţie şi, prin urmare, şi cei mai mulţi clienţi, nu au scos din portofoliu creditele de consum în valută. Însă costurile au rămas „îngheţate“ la nivelurile foarte ridicate, de acum doi-trei ani, ceea ce face ca împrumuturile în euro să fie aproape la fel de atractive ca şi cele în moneda naţională.
În prezent, la băncile mari din sistem, între costul unui credit de nevoi personale în lei şi cel al unuia în euro, diferenţele sunt de doar unu-două puncte procentuale, mult sub ecartul dintre dobånzile de referinţă anunţate de băncile centrale: 9,75% la lei, faţă de 4% la euro. Cam aceleaşi diferenţe apar însă între împrumuturile ipotecare în euro şi cele în lei.
Dobånzi mai atractive la băncile mici
Criza din ultimele luni de pe pieţele financiare internaţionale poate afecta indirect băncile romåneşti. O lichiditate scăzută în Europa înseamnă finanţări mai reduse de la societăţile mamă sau credite mai costistoare în euro. În plus, deprecierea monedei naţionale creşte riscul de neplată. Să presupunem că sunteţi deja „îndatorat la maximum“, ratele însumånd 70% din venit. La un salariu de 2.600 de lei (700 de euro) pe lună, dacă moneda europeană creşte de la 3,7 lei la patru lei, suma rămasă după plata ratelor va scădea la 23% din salariu (600 de lei), insuficient pentru a acoperi cheltuielile de bază.
45% din creditele de consum ale populaţiei sunt în valută. Dacă luăm în calcul şi creditele ipotecare, ponderea valutei urcă la 55%. Faţă de perioada similară a anului trecut, ponderea împrumuturilor în valută a crescut cu 13% (de la 42%)