Luna trecuta a aratat cat de mult pot fi afectati romanii de miscarile abrupte ce au loc pe pietele externe. Euro a inregistrat punctul sau de maxim, in raport cu dolarul, dupa intrarea sa fizica in circulatie, in ianuarie 2002 (cotatia era, atunci, de 0,82 centi). 28 iunie a fost, cu siguranta, ziua cea mai buna a euro, care putea fi cumparat cu 99,90 de centi, aceasta fiind, cu siguranta, o victorie obtinuta pe mana dolarului. „Trebuie sa fie clar, nu euro s-a intarit, ci a fost, pur si simplu, o fuga de dolar, cauzata de neincrederea investitorilor internationali”, apreciaza Bogdan Baltazar, presedintele Bancii Romane pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale. Baltazar crede, in acelasi timp, ca erau necesare corectii, atata vreme cat trei ani la rand euro a pierdut continuu teren in fata dolarului. In 1999, cand moneda unica a intrat in circulatie ca moneda de cont, ea era cotata la 1,18 dolari. Trei ani mai tarziu, cand a aparut pe piata ca moneda fizica, euro valora doar 82 de centi. De altfel, semnale ale unui euro in crestere au fost date la inceputul lui 2002. Estimarile anuntau, pe o varianta pesimista, o cotatie pe pietele internationale de 0,90 centi pentru un euro, pentru ca in varianta optimista sa ajunga la 0,95 de centi. Era firesc, in aceste conditii, ca si romanii sa se astepte la o revenire semnificativa a euro, in raport cu leul. Chiar oficialii Bancii Nationale au anuntat, la inceputul acestui an, intentia de a mentine o apreciere reala a leului fata de un cos valutar euro-dolar. Acestia si analisti ai pietei au avertizat, in declaratiile lor, ca euro va avea o crestere peste rata anuala a inflatiei, dolarul aflandu-se la polul opus, sub linia care marcheaza evolutia inflatiei. Desi semnalele au fost clare, totusi, pierderile inregistrate de romani in ultima perioada nu fost evitate.
Pe de o parte, din cauza mentalitatii care da dolarului un rol aparte. Dupa mai mult de un deceniu de suprematie, dolarul este mai greu alungat din portofele, din „saltele”, sau din conturile bancare. Chiar Bogdan Baltazar recunoaste, insa fara ca aceasta sa fie o recomandare: „Eu, personal, raman atasat destul de puternic de dolar. In portofoliul meu, dolarul este primul in ordinea preferintelor. Urmeaza leul si apoi euro”.
Pe de alta parte, in multe cazuri nu a existat alternativa pentru o alta moneda, la incheierea de contracte comerciale ca, de exemplu, contractele de leasing, incheiate in euro, sau contractele de creditare incurajate indeosebi sa se faca in moneda europeana. si intr-un caz si in celalalt, in conditiile in care euro a crescut brusc, cheltuielile cu rambursarea ratelor au saltat si ele.
O statistica facuta pe cifrele care dau evolutia creditelor neguvernamentale arata ca mai mult de jumatate dintre acestea s-au eliberat in valuta (daca se exclude BCR, volumul creditelor in valuta depaseste 80% din total), restul in lei, cu tendinta de crestere a imprumuturilor in euro. Evolutia din ultima perioada a adus de departe castiguri celor care au mizat pe slabirea dolarului, cand au contractat credite in aceasta moneda. Dimpotriva insa, cei care au mizat pe dolar si au plasat banii in aceasta moneda au pierdut, daca si-au refacut calculele trecand prin euro.
Morala, dupa experienta traita saptamanile trecute, este destul de limpede: o diversificare a plasamentelor pe fiecare dintre cele trei monede – euro, leu, dolar – poate pune la adapost economiile personale.
In ceea ce priveste creditele, semnalele ar trebui sa fie date in primul rand de banci. Fireste ca, atata vreme cat este de asteptat ca dolarul sa mearga in pasi mai mici decat rata inflatiei, toata lumea ar vrea credite in moneda americana. Important este, insa, sa existe si ofertanti. La fel de adevarat este, insa, ca atata vreme cat, cel putin pe termen scurt este de asteptat ca euro sa-si continue trendul ascendent, aceiasi oameni sa fuga de moneda europeana atunci cand intentioneaza sa contracteze imprumuturi. Tocmai aici intervine rolul bancilor comerciale, interesate si ele, in egala masura, sa faca posibila rambursarea creditelor de catre debitori (chiar banca centrala poate interveni, de exemplu, prin majorarea rezervei minime obligatorii in valuta).
Nicolae Danila, presedintele Bancii Comerciale Romane, este de parere ca ar trebui sa creasca apetitul pentru creditele in lei (de altfel, BCR chiar acorda importanta acestui tip de credite), in conditiile in care dobanzile active sunt in cadere, iar o revenire a lor nu ar avea motive sa se produca.
Euro creste pretul somonului si al fructelor de mare
Pentru produsele care vin din Uniunea Europeana, aprecierea monedei unice inseamna cresterea pretului de vanzare in Romania. Exportatorii si importatorii se plang ca salturile euro in raport cu dolarul le afecteaza afacerile dar, in realitate, cei care pierd sunt consumatorii. Fie ca e vorba de achizitii de echipamente, fie de bunuri de larg consum, pretul final este suportat de cumparator.
70% din exporturile Romaniei merg in Uniunea Europeana. Cresterea euro din ultimele trei luni a animat ritmul de crestere a profiturilor exportatorilor. Daca euro va continua sa creasca fata de leu, in pasi mai repezi decat moneda americana, pentru exportatorii romani in zona euro aceasta evolutie poate sa fie cu atat mai benefica, cu cat de anul viitor profiturile obtinute din activitatea de export vor fi impozitate cu o cota dubla, de la 6%, cat este in prezent, la 12,5%. Avantajele de care beneficiaza in prezent ar trebui, insa, speculate cu actiuni care sa conduca la restructurarea costurilor de productie. Banca Nationala a Romaniei a dat, in urma cu aproape trei ani, semnale potrivit carora exportatorii vor trebui sa se concentreze mai mult pe masuri de crestere a performantelor obtinute din crestere de productivitate, decat pe cele obtinute din diferentele de curs valutar, intre momentul inceperii ciclului de productie (deci al aprovizionarii cu materii prime, materiale) si cel al incasarii facturilor de export.
In acelasi timp, reducerea costurilor nu se poate face in absenta unor utilaje sau echipamente performante. Insa aceste produse sunt importate tot din Uniunea Europeana. Cresterea euro poate, asadar, sa aduca beneficii, dar ele pot fi anihilate de achizitiile care se fac din aceasta zona. In ultimii doi ani, perioada in care economia romaneasca a reinceput procesul de relansare, volumul importurilor de masini si echipamente a depasit doua miliarde de dolari anual. si in acest an, achizitiile de echipamente se inscriu in valori apropiate cu cele inregistrate in 2001.
Daca la nivelul exportatorilor situatia financiara s-ar putea echilibra (ei apeleaza si la importuri de materiale, materii prime din UE), pentru importatorii din UE cresterea euro poate aduce pierderi. Aproape 60% din importurile Romaniei provin din UE.
Foarte multi dintre distribuitorii straini de bunuri de larg consum dar si o buna dintre cei romani isi calculeaza, de ceva vreme, preturile in euro. Grupul Mobexpert, cel mai mare producator si distribuitor de mobila din Romania, a fost afectat de aprecierea euro pentru ca a fost obligat sa majoreze preturile peste prognozele de la inceputul anului, motiv pentru care, in ultima saptamana, vanzarile din categoria lux au scazut cu aproape 10%. Dan sucu, presedintele companiei afirma ca „este vorba de o situatie conjuncturala iar pierderile sunt compensate de exporturile pe care compania le face in zona euro”.
Grupurile Carrefour, Metro si Billa atrag atentia ca in cazul produselor de provenienta UE ajustarea pretului se face saptamanal, cel mai bun exemplu fiind, in opinia lui FranA
