trecut pentru cresterea economica din 2003 s-a dovedit a fi prea optimista, fiind redusa la 4,8%. Estimarile efectuate pentru primul semestru indica o crestere a produsului intern brut in perioada ianuarie – iunie 2003, de 4,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Aceste date confirma atingerea obiectivului propus, chiar daca valoarea finala inregistrata la sfarsitul anului va fi ceva mai mica, de 4,5%. Aceasta parere este impartasita si de guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, care a declarat ca „nu vede abateri semnificative pentru acest an” fata de obiectivul propus, crestere economica de 4,8%, in raport cu anul trecut.
In luna iunie cand Institutul de Statistica a anuntat o crestere economica de 4,4% pentru primul trimestru din 2003, fata de perioada similara a anului trecut, valoarea a fost contestata de o buna parte dintre analistii economici. De exemplu, pentru productia industriala, unde ritmul s-a redus evident fata de anul trecut, majorarea a fost de 2,6%, iar serviciile au avansat cu 3,4%. Data fiind ponderea mare a acestor sectoare la formarea PIB, Daniel Daianu declara ca s-ar fi asteptat la o crestere a PIB cuprinsa intre 2 si 3% pentru primele trei luni. De fapt, ceea ce i-a nedumerit pe analisti a fost diferenta consemnata intre datele statistice comunicate anterior, care dadeau cresterea productiei industriale cu 1,1%, si raportarea de 2,6%, cand s-a calculat cresterea PIB-ului. Presedinta INS, Clementina Ungureanu, a explicat ca productia luata in calcul in buletinele lunare este cea realizata de intreprinderile cu peste 50 de salariati. La formarea PIB sunt insumate insa si productiile IMM-urilor, impreuna cu cea realizata in gospodarii si cea din economia ascunsa sau subterana. Cum asemenea date, privind capacitatea de productie din gospodariile popu-
latiei, nu pot fi calculate decat de INS, cifrele nu pot fi contestate. In semestrul I, cresterea productiei industriale a fost de 3,6% cand s-a calculat PIB-ul, iar in buletinul statistic 2,8%.
Cresterea PIB din primele sase luni a fost determinata de marirea volumului de activitate si, in consecinta, a valorii adaugate din industrie, +3,6%, constructii, +6,4%, si servicii, +4%, a caror contributie la produsul intern brut a fost de 83,9%. Una dintre componentele importante care au ajutat la cresterea PIB a fost consumul final total, care s-a majorat cu 5%.
De remarcat ca in trimestrul al doilea motorul dezvoltarii economice a redevenit consumul final al populatiei, in crestere cu 7,4%. Cresterea consumului este determinata de cresterea sustinuta a creditelor contractat de populatie pentru achizitia de bunuri de consum sau satisfacerea unor nevoi personale. Tendinta s-a manifestat inca de anul trecut si s-a amplificat in acest an. Anul 2002 s-a incheiat cu o evolutie exploziva a creditelor de acest gen. Numai volumul creditelor pe termen scurt, cele destinate achizitionarii de bunuri de folosinta indelungata, a cunoscut in 2002 o crestere de 50,6%. Astfel, daca la finele lui 2001 exista o valoare a creditelor de consum pentru populatie de 2.848 miliarde de lei, la sfarsitul lui decembrie 2002 valoarea acestora a crescut pana la 5.602 miliarde lei.
La sfarsitul lunii iunie, BNR raporta o crestere a creditelor acordate populatiei de 240% fata de aceeasi perioada a anului 2002. La acestea se adauga si cheltuielile efectuate pe carduri de credit sau cu descoperire de cont, care nu sunt deloc neglijabile. Cresterea creditului neguvernamental a fost privita cu ochi buni, ca o sursa de crestere economica sanatoasa pana la mijlocul acestui an, cand BNR a decis sa mai taie din apetitul romanilor pentru traiul pe datorie. Una dintre urmari a fost majorarea cu 2% a dobanzilor la imprumuturile in dolari, acordate de BCR.
Investitiile s-au accelerat in trimestrul II, dupa ce in primele trei luni ale anului lucrarile de constructii au stagnat datorita timpului nefavorabil. „In cresterea din acest an sunt cuprinse si lucrari care au fost realizate in 2002, dar platite cu intarziere, ceea ce a facut sa figureze ca efectuate in 2003”, afirma Liviu Daschievici, director general al Asociatiei Antreprenorilor din Constructii – ARACO. La cresterea volumului de lucrari au contribuit si investitiile pentru infrastructura, drumuri si cai ferate, dar si extinderea sistemelor de creditare prin creditele ipotecare. In domeniul finisajelor se utilizeaza un volum mare de materiale si produse provenite din import, astfel explicandu-se scaderea productiei materialelor de constructie.
Cresterea productiei industriale se datoreaza si ea la randul ei mai mult consumului intern decat majorarii exporturilor. Data fiind criza economica care afecteaza cele mai mari piete din Uniunea Europeana, destinatia a 70% din exporturi, productia destinata pietelor externe a stagnat practic. In primele luni din acest an se constata pentru prima data in ultimii patru ani o tendinta de plafonare a valorii exporturilor. Data fiind structura produselor livrate pe pietele externe, care este data in primul rand de industria usoara si industrii energofage, o reluare a dinamicii exporturilor este dificil de anticipat in perioada urmatoare. Inversarea tendintelor din comertul exterior, in sensul echilibrarii balantei comerciale nu va fi posibila fara o restructurare reala a industriei romanesti.
In primul semestru s-au inregistrat scaderi in toate ramurile agricole, inclusiv in zootehnie. In agricultura, gospodariile populatiei detin o pondere importanta la calculul contributiei acestui sector la formarea produsului intern brut. In acest an de exemplu lipsa furajelor a provocat o reducere a numarului de animale crescute in gospodariile populatiei, ceea ce a influentat negativ sectorul zootehnic in ansamblu. „Ingheturile din iarna au determinat scaderi importante la culturile de primavara, la care se adauga si seceta”, declara presedintele ANAMOB, Viorel Marin. Pe ansamblul intregului an scaderea productiei agricole ar putea fi mai mica, o seama de culturi importante de toamna avand productii destul de bune.
Consumul a crescut sustinut in primul semestru din acest an, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul anterior. Creditele populatiei au explodat practic in trimestrul al doilea, cresterea in luna iunie 2003 fiind consemnata de BNR ca fiind mai mare cu 250%, fata de luna similara din anul precedent. Creditele ipotecare au contribuit in buna masura la cresterea vanzarilor de bunuri de folosinta indelungata. Capacitatile de productie s-au dovedit a fi prea mici pentru a satisface cererea, o buna parte provenind din import. Achizitia de autoturisme prin intermediul leasingului sau cu plata in rate a impulsionat vanzarile si in acest domeniu. Majorarea consumului intern nu mai este privita cu ochi buni, prin prisma majorarii deficitului de cont curent. Prima masura pentru stoparea creditarii in valuta, cele mai avantajoase imprumuturi in prezent, a fost initiata de BCR, care a marit dobanda la creditele in dolari cu 2%.
Cresterea cifrei de afaceri pe primul semestru, de 7,3%, reprezinta de fapt o mentinere a incasarilor la nivelul celor realizate in aceeasi perioada a anului trecut, daca se ia in calcul si rata inflatiei, afirma Cornel Gaina, presedintele ANAT. Pentru agentiile de turism sezonul a debutat sub auspicii favorabile, in lunile mai si iunie existand cereri pentru litoralul romanesc mai mari decat anul trecut. Numarul de turisti romani a crescut in iulie si august, deci varful de sezon nu a fost prins in statistica primei jumatati de an. Un alt factor l-au constituit incasarile realizate din activitatea de jocuri de noroc. Castigurile record oferite de Loteria Nationala i-au determinat pe foarte multi sa isi incerce norocul pentru sume ce depaseau un milion de euro.
