Deşi problema împrumuturilor neplătite este mai acută în state ca Grecia şi Italia, care s-au confruntat cu o criză economică prelungită, sunt posibile efecte negative la nivel european, se arată în raportul realizat de autorităţile de reglementare şi reprezentanţi ai statelor membre ale UE.
Riscurile provocate de NPL la adresa întregului sistem bancar al UE ar putea creşte în cazul în care condiţiile monetare se înăspresc, se arată într-un document ce însoţeşte raportul.
În prezent, BCE derulează un program de relaxare cantitativă (QE), în valoare de 80 de miliarde de euro. Acesta va continua, însă din aprilie va fi redus ritmul lunar al achiziţiilor de obligaţiuni publice şi private la 60 de miliarde euro. Acest program se va derula "până la sfârşitul lunii decembrie 2017 sau dincolo de această dată, dacă va fi necesar", a anunţat recent BCE.
Totuşi, analiştii se aşteaptă la o reducere graduală a programului BCE de stimulare a economiei, pe fondul majorării inflaţiei şi al redresării susţinute a economiei zonei euro.
Raportul privind creditele neperformante va fi discutat la reuniunea miniştrilor de Finanţe ai UE, ce se va desfăşura în Malta, în perioada 7-8 aprilie.
Grupurile bancare italiene deţin aproape o treime din creditele neperformante, fiind pe primul loc în zona euro. Băncile din Germania deţin doar 2,6% din împrumuturile neplătite, în timp ce Grecia şi Cipru aproape jumătate din totalul NPL, arată datele recente publicate de Autoritatea Bancară Europeană (EBA).
Înfiinţarea unei bănci de rebuturi (bad bank), care să absoarbă creditele neperformante ce afectează băncile din unele ţări din zona euro, ar fi o decizie "valoroasă", care va îmbunătăţi stabilitatea financiară a regiunii, a afirmat, recent, şeful Mecanismului European de Stabilitate (ESM), Klaus Regling.
Un plan ce prevede înfiinţarea unei "companii de gestionare a activelor" (AMC) care ar facilita tranzacţionarea unor credite neperformante (NPL) de peste 1.000 de miliarde de euro din bilanţurile creditorilor europeni a fost prezentat în ianuarie de Autoritatea Bancară Europeană (EBA).
Klaus Regling a salutat propunerea EBA şi a solicitat sprijin public pentru înfiinţarea unei bănci de rebuturi (bad bank) la nivel european.
"Este necesar probabil ca şi sectorul public să aibă un rol în acest mecanism", a apreciat şeful ESM, adăugând că noua entitate va avea ca obiectiv achiziţionarea de credite neperformante de până la 250 de miliarde de euro de la băncile europene.
Planul EBA nu prevede modul în care sunt împărţite riscurile în rândul statelor din UE, ceea ce este un avantaj din punct de vedere politic, a explicat Regling.
Germania, cea mai mare economie din UE, s-a opus planului de împărţire a riscurilor bancare, temându-se că plătitorii de taxe vor achita în final nota de plată pentru salvarea băncilor în alte state.
În UE, băncile cu cel mai ridicat nivel al creditelor neperformante se află în Italia, Grecia, Cipru, Portugalia şi Slovenia, arată datele EBA.
AGERPRES
