Mai exact, atata timp cat va exista din partea populatiei cerere care va putea fi acoperita in conditii de prudentialitate. Cel putin anul viitor, piata nu are cum sa ajunga la saturatie, considera presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea. Fie ca nu si-au achizitionat inca toate produsele de care au nevoie in casa, fie ca veniturile inca le mai permit sa se expuna unor credite suplimentare, romanii vor continua sa se imprumute. Conditiile de creditare nu vor mai fi insa la fel de relaxate ca pana acum. BNR se pregateste de contraatac, un set de norme urmand sa ingreuneze accesul la credite, fara a reusi, insa, sa le blocheze.Cea mai spectaculoasa crestere au avut-o anul acesta creditele de consum. De la inceputul anului, cresterea a fost de 300%, iar din octombrie 2002 pana in octombrie 2003, de aproape 400%. „Chiar daca porneste de la un nivel initial foarte mic, o astfel de crestere nu poate fi ignorata de bancheri, in conditiile in care nu exista un birou de credit care sa ofere informatii despre bonitatea clientilor”, considera economistul-sef al BNR, Valentin Lazea. Cea mai mare ingrijorare a BNR nu este, insa, cresterea imprumuturilor neperformante, care nu reprezinta decat 0,8% din total. Pericolul vine din alta zona. Cresterea creditelor a contribuit la sporirea importurilor si la adancirea deficitului de cont curent, cererea de produse neputand fi acoperita de piata interna necompetitiva. Bancherii cred insa ca aceasta este mai putin problema lor. „Problema mea sunt clientii care asteapta sa le dau credite si indeplinesc toate conditiile pentru aceasta. Daca din aceasta nocivitate noi castigam bani, sa stiti ca nu ne vom abtine sa o facem”, a declarat, la Forumul bancar de saptamana trecuta, presedintele Pirraeus Bank, Emanuel Odobescu. Directorul general al BRD, Patrick Gelin, considera ca in 2004 cresterea creditului de consum va continua sa fie semnificativa, chiar daca intr-un ritm mai redus decat in acest an. Presedintele ARB estimeaza o majorare cu 100% anul viitor.Cu ce masuri poate veni BNR pentru a incetini aceasta tendinta ? O prima incercare a fost cresterea dobanzilor de interventie, insa rezultatele au intarziat sa apara. Ministerul Finantelor nu a actionat la unison cu BNR pentru a atrage banii bancilor, astfel incat acestora le-au ramas in continuare resurse mari de plasat in credite. „Influenta a fost doar partiala. Decizia principala a bancii noastre este, oricum, sa marim fondul de comert, data fiind orientarea spre retail. Vrem sa folosim acum creditele pentru a atrage clienti cu care sa facem noi deal-uri in viitor”, spune Claudiu Cercel, director operatiuni de piata la BRD. In opinia sa, creditul de consum, acordat preponderent in lei, nu ar fi descurajat nici la o majorare a dobanzilor, cresterea ratei lunare fiind de doar cateva zeci de mii de lei. Ca masurile de pana acum nu au avut impact o arata nu numai infiintarea de noi institutii pentru finantarea populatiei (ex. TBI Credit), ci si produsele noi lansate de banci: credit „de sarbatori” pentru nevoi personale echivaland sase salarii nete la HVB, imprumut „fara giranti” la Citibank sau creditul „cu perioada de gratie” lansat de CEC.Alte masuri administrative luate in considerare de BNR ar putea ingreuna ceva mai mult accesul la credite. O parte dintre aceste restrictii exista insa deja la unele banci comerciale, fiind impuse prin norme interne de prudentialitate. Altele insa vor ridica probleme serioase si vor atrage critici vehemente, in conditiile in care se bat cap in cap fie cu regulile logicii, fie cu motivatia care ar trebui sa le justifice.
Restrictii propuse si efecte
· Cresterea rezervelor minime obligatorii in lei, pe care bancile sunt obligate sa le constituie la BNR, de la 18% la 25% din totalul depozitelor in lei. Propunerea, contestata vehement de toti bancherii, a fost abandonata de BNR. Din partea deponentilor exista deja o tendinta de orientare catre depozitele in valuta.
· Stabilirea ratei lunare de rambursare a creditelor de consum la 20-30% din venitul net al solicitantului, fata de 50% in prezent. Va limita accesul celor cu venituri foarte mici, fata de care, potrivit presedintelui HVB, Dan Pascariu, bancile isi iau oricum masuri de precautie si acum. La venituri medii si mari, impactul va fi nesemnificativ, date fiind ratele mici la astfel de credite. Directorul general Altex, Dan Ostahie, considera ca ingreunarea accesului la creditele de consum prin astfel de masuri nu va impiedica dezvoltarea acestuia, insa va avea repercusiuni negative asupra sectorului bancar si de retail.
· Cresterea dobanzii de interventie. Pana acum nu a avut ca efect decat majorarea usoara a dobanzilor oferite de banci la depozitele in lei. Cresteri viitoare, urmate de masuri similare la titlurile de stat oferite de Ministerul Finantelor, vor determina si cresterea dobanzilor la creditele in lei.
· „Scumpirea” creditelor in lei va influenta rata lunara la imprumuturile de consum (de valoare mica) cu doar cateva zeci de mii de lei. Un impact mai puternic va fi resimtit de firme. Directorul general al BRD, Patrick Gelin, a asigurat investitorii straini mari, la Forumul de afaceri romano-francez de la Paris, ca pentru marile companii bancile romanesti vor avea in continuare conditii speciale de finantare. Mai dificil va fi, in opinia sa, accesul IMM la finantare, acestea avand inca o structura financiara precara.
· Impunerea unui depozit colateral la creditele pentru nevoi personale. Masura ilogica. Daca ai nevoie de bani pe termen scurt, este anormal sa tii bani intr-un depozit la o dobanda mai mica, pentru a imprumuta altii la dobanda mai mare.
· Fixarea unui avans mai ridicat – 30-35% – la creditele ipotecare. Restrictia se bate cap in cap cu masurile fiscale ce incurajeaza un astfel de credit (deductibilitatea dobanzilor). Va ingradi accesul la achizitia de locuinte chiar celor cu venituri mai mari, daca nu au strans un avans suficient. Nu va avea nici un impact pentru reducerea importurilor, constructia de case facandu-se preponderent cu poduse autohtone.
