FMI a condiţionat, cu aproximativ o lună în urmă, reluarea creditării pentru Republica Moldova de lichidarea celor trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank – implicate în furtul miliardului de dolari din sistemul bancar al statului. Consiliul alianţei minoritare de guvernare de la Chişinău (Partidul Liberal Democrat – Partidul Democrat) a decis însă începerea procedurii de naţionalizare a Băncii de Economii. Premierul Chiril Gaburici a încercat să se opună, dar la câteva zile el şi-a anunţat demisia şi în consecinţă FMI a suspendat negocierile cu Republica Moldova.
Directorul Băncii Mondiale pentru Moldova, Alex Kremer, a anunţat că Republica Moldova nu va primi sprijinul bugetar de 45 de milioane de dolari planificat pentru 2015. Kremer a precizat că relaţia Băncii Mondiale cu Republica Moldova va rămâne îngheţată ''până când autorităţile moldovene vor întreprinde acţiuni decisive" pentru soluţionarea problemelor din sectorul bancar.
''Noi recomandăm autorităţilor ca cele trei bănci aflate în prezent sub administrare specială – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank – să fie lichidate. Orice încercare de a naţionaliza şi recapitaliza Banca de Economii nu ar spori doar costul direct pentru bugetul public, dar ar crea şi un risc ca banii contribuabililor să fie utilizaţi pentru a acoperi pierderile ascunse şi pierderile potenţiale de viitor. Nu este exclus că o parte din datoriile restante ale Băncii de Economii sunt către persoane implicate în această fraudă. Dacă acest lucru e adevărat, revitalizarea Băncii de Economii le-ar permite să extragă şi mai mulţi bani din contul contribuabililor', a atras atenţia Alex Kremer. El a adăugat că ''ar fi ilogic şi iresponsabil ca Banca Mondială să transfere în bugetul Moldovei banii acţionarilor săi prin uşa din faţă, în timp ce există riscuri ca sume şi mai mari de bani publici să fie pierdute prin uşa din dos, din cauza fraudelor şi corupţiei din sectorul bancar''.
Mai mult, Alex Kremer a subliniat că bugetul Republicii Moldova nu este pregătit să beneficieze de sprijin bugetar din partea Băncii Mondiale. ''Banca Mondială poate oferi sprijin unei ţări doar atunci când bugetul naţional al ţării respective este sustenabil şi reflectă deciziile în materie de politici. Guvernul de la Chişinău va trebui să emită obligaţiuni de stat pentru a proteja deponenţii (băncilor în derivă) de frauda din sectorul bancar, iar bugetul ţării pentru 2015 nu include în prezent costul dobânzii aferente acestor obligaţiuni'', a afirmat Kremer.
Deutsche Welle aminteşte că la ultima şedinţă de marţi a guvernului Gaburici la care acesta şi-a prezentat oficial demisia, miniştrii din partea Partidului Democrat au blocat pachetul de legi privind reorganizarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) menit să asigurare independenţa acesteia, prin excluderea controlului politic, una din condiţiile prevăzute în Acordul de finanţare de către Uniunea Europeană a reformei justiţiei în Republica Moldova. Proiectele vizau modificarea modalităţii de declarare a averii de către persoanele cu funcţii de răspundere şi restructurarea CNI.
Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, şi-a manifestat ulterior dezamăgirea faţă de respingerea acestui pachet de legi. ''Sunt foarte dezamăgit. Reforma Comisiei Naţionale de Integritate este o prioritate fundamentală pentru Uniunea Europeană şi pentru asistenţa noastră. Este important ca această lege să ajungă cât mai curând în parlament', a declarat Tapiola.
În legătură cu situaţia creată în Republica Moldova, fostul ministru moldovean al finanţelor Veaceslav Negruţa atrăgea recent atenţia că riscul ca guvernul să nu-şi mai poată onora plăţile interne este major şi că autorităţile de la Chişinău au la dispoziţie cel mult şase-opt săptămâni pentru a evita un colaps intern. Potrivit lui Veaceslav Negruţa, autorităţile ar trebui urgent să întocmească un plan anti-criză, să relanseze invitaţia la negocieri pentru FMI, să rectifice bugetul de stat pentru 2015 şi să amâne activarea garanţiei eliberate de guvern (faţă de Banca Naţională) pentru salvarea celor trei bănci. ''Timp este foarte puţin. Sunt şase-opt săptămâni cel mult pentru a evita, prin acţiuni coordonate şi energice, un colaps definitiv în ceea ce priveşte plăţile interne'', avertiza Veaceslav Negruţa.
SURSA: Agerpres
