Pentru a îmbunătăţi absorbţia fondurilor UE, Guvernul a pregătit noi reglementări în ceea ce priveşte criteriile de acordare a creditelor pentru cofinanţarea proiectelor. Beneficiarii fondurilor europene alocate României prin intermediul instrumentelor structurale (fondurile structurale şi de coeziune) vor putea solicita împrumuturi pentru cofinanţarea proiectului, gajând sau ipotecând la unitatea de credit activele fixe care fac obiectul contractului/deciziei/ordinului de fina
Pentru a îmbunătăţi absorbţia fondurilor UE, Guvernul a pregătit noi reglementări în ceea ce priveşte criteriile de acordare a creditelor pentru cofinanţarea proiectelor.
Beneficiarii fondurilor europene alocate României prin intermediul instrumentelor structurale (fondurile structurale şi de coeziune) vor putea solicita împrumuturi pentru cofinanţarea proiectului, gajând sau ipotecând la unitatea de credit activele fixe care fac obiectul contractului/deciziei/ordinului de finanţare. De exemplu, în cazul unui proiect în care se prevede achiziţionarea de utilaje, creditul de cofinanţare se poate obţine dacă solicitantul garantează împrumutul cu utilajele pe care urmează să le cumpere.
Absorbţie redusă, la patru ani de la aderare
În acest sens, beneficiarul este obligat să transmită autorităţii de management/organismului intermediar cu care a încheiat contractul/decizia/ordinul de finanţare o copie a contractului de credit şi gaj/ipotecă în termen de maximum zece zile de la semnarea acestuia.
Ministerul Finanţelor Publice a promovat un act normativ care oferă beneficiarilor posibilitatea obţinerii mai facile a finanţărilor atrase din sectorul bancar, dat fiind faptul că, prin gajarea bunurilor achiziţionate prin proiect, este diminuat riscul creditării şi, eventual, costul acesteia.
În prezent, gradul de absorţie a fondurilor europene acordate României este scăzut: 9,53% pentru fondurile alocate prin intermediul instrumentelor structurale şi 12,8% în cazul fondurilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală. În acest moment, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală se află în etapa de evaluare peste 15.000 de proiecte depuse în anul 2010, a căror valoare publică este de aproximativ 1,5 miliarde de euro. Valoarea totală a plăţilor depăşeşte 1,2 miliarde de euro. În ceea ce priveşte accesarea instrumentelor structurale, valoarea totală a plăţilor efectuate până la sfârşitul lunii mai a.c. a fost de 834 de milioane de euro, în evaluare aflându-se circa 5.000 de proiecte.
Ce spun consultanţii
„Această măsură va stimula absorţia fondurilor comunitare prin reluarea creditării. Nu este o măsură nouă. A fost utilizată pentru fondurile de preaderare şi s-a dovedit funcţională“, este de părere Szabolcs Ilyes, country manager al PNO Consultants. Şi Felix Lucuţar, partener la compania de consultanţă Agriculture Capital and Engineering, consideră că „este o idee foarte bună, care se aplică cu succes în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală“.
Însă această decizie va rezolva doar parţial problema absorbţiei fondurilor comunitare. „Este necesar un calendar al lansării programelor, astfel încât companiile să poată pregăti din timp proiectele şi planurile de afaceri. Pe de altă parte, este absurd să se deschidă sesiuni de finanţare în lunile de vară, când firmele, dar şi instituţiile publice nu lucrează la întreaga capacitate. În prezent, este o avalanşă de programe deschise“, spune Ilyes. El susţine că ar fi utilă o simplificare reală a procedurilor. De exemplu, în cazul modificării proiectului, să nu se mai solicite act adiţional la contractul de finanţare decât la finalizarea proiectului. „În prezent, orice modificare a proiectului sau a bugetului necesită acte adiţionale, care prelungesc durata de implementare a proiectului“, susţine Ilyes.
Felix Lucuţar consideră că ar trebui simplificate procedurile de achiziţie şi cele de plată. „Pe de o parte, dosarele de plată sunt verificate de zece ori şi astfel se întârzie implementarea, iar pe de altă parte, sistemul de achiziţie este foarte dificil. Este o copie a sistemului public: achiziţiile se fac prin licitaţii sau cereri de oferte. Procedura ar trebui simplificată, plecând de la premisa că beneficiarul este persoana cea mai interesată în buna derulare a acestei proceduri, fiindcă acoperă o parte din bani prin cofinanţare. Din păcate tendinţa este aceea de a complica procedura din ce în ce mai mult“, subliniază Lucuţar.
Sunt destule proiecte depuse şi selecţionate, însă problemele apar la implementare. De aceea, gradul de absorbţie este redus.
Felix Lucuţar, partener, Agriculture Capital and Engineering
11,17% a fost gradul mediu de absorbţie a fondurilor UE (instrumente structurale şi fonduri destinate agriculturii) la sfârşitul lunii mai 2010