Andrei M. si sotia sa, Mihaela, castiga impreuna putin peste 1.000 de dolari pe luna. Din fericire, au primit cadou de nunta un apartament cu doua camere. Din nefericire, acesta era nemobilat. Cu banii ramasi de la nunta si-au renovat locuinta si au plecat in concediu. La intoarcere, s-au vazut nevoiti sa faca o vizita la banca pentru a cere un imprumut de aproximativ 5.000 de dolari. Cu acesti bani si-au cumparat mobila, televizor, aragaz, frigider, cuptor cu microunde si o combina muzicala. Creditul facut pe trei ani ii costa pe cei doi tineri cate 150 de dolari lunar. Din septembrie 2002, Andrei si Mihaela si-au cumparat in rate si un autoturism, in valoare de 15.000 de dolari. De data aceasta, pentru imprumutul facut pe cinci ani, platesc lunar cate 300 de dolari. Asadar, bugetul familiei se reduce acum la jumatate.
In plus, costurile la intretinere din aceasta iarna le-au usurat bugetul cu inca 50 de dolari pe luna, iar cursul de management pe care-l urmeaza Mihaela, inseamna o cheltuiala de inca 40 de dolari.
La ce solutii au apelat cei doi pentru a se adapta noii situatii? De iesit la restaurant aproape ca nu s-a mai pus problema. Sucul natural a fost inlocuit cu unul mai ieftin, carbonatat. Detergentul premium a disparut din baie, parfumurile de lux s-au „diluat”, iar convorbirile la telefoanele mobile s-au rarit.
In situatia celor doi tineri sunt acum cateva sute de mii de romani. Doar ca sacrificiile pentru rambursarea ratelor bancare facute de majoritatea sunt mult mai mari. Bugetul familiei trebuie regandit in totalitate, ceea ce, din perspectiva consumului, presupune in unele cazuri privarea chiar si de unele produse de baza.
Reprezentantii bancilor comerciale spun ca profilul individului care apeleaza la aceste credite este practic profilul angajatului bugetar. Analistii bancari ne-au explicat faptul ca spre creditul bancar de orice fel au inceput sa-si indrepte atentia in special angajatii bugetari al caror loc de munca prezinta o anumita stabilitate, iar veniturile sunt „la vedere” (n.r.- pe carte de munca sau pe conventii). De exemplu, cele mai multe persoane care s-au imprumutat de la BCR fac parte fie din Armata sau Ministerul de Interne, fie din regiile autonome, fara probleme in ceea ce priveste lichiditatile. Bineinteles, un loc aparte il ocupa si multinatio-
nalele, de la RomTelecom, la Orange sau MobiFon, a caror atentie s-a indreptat insa catre valori mai mari decat media, de 700-1.000 de dolari, produsele achizitionate fiind si ele pe masura.
„Pe langa puterea de cumparare scazuta, romanii au acum un nou „dusman”: imprumuturile bancare. Inconstiente in prima faza, persoanele care s-au imprumutat pentru a-si cumpara produse electronice sau masini noi, au constatat ulterior ca nivelul de subzistenta li s-a redus pana la pragul critic. Este vorba, in primul rand, de familiile al caror venit total nu depaseste 10-12 milioane de lei”, spune Valentin Lazea, economistul sef al BNR.
Companiile din domeniul comertului se plang insa ca, in ciuda cresterii puterii de cumparare cu cel putin cinci procente, romanii nu au cumparat anul trecut mai multe bauturi spirtoase, cafea, bijuterii si confectii din clasa premium. „Vanzarile produselor mai scumpe de 50 de euro s-au mentinut la cota inregistrata in 2001. Au crescut in schimb vanzarile produselor ieftine”, spune Emil Rosca de la Bigotti.
Potrivit unui studiu realizat de analistii bancii centrale, romanii au inceput sa se imprumute la fel de mult ca si cehii si ungurii, fara insa ca salariul mediu pe economie sa fie asemanator.
„Anticipam ca veniturile realizate din imprumuturi acordate populatiei vor inregistra o rata medie de crestere de 14% pe an, valoarea acestora urmand sa ajunga la 16,4 miliarde de euro pana in 2010”, prognozeaza analistii companiei de consultanta McKinsey.
Pentru Romania, acest trend ascendent al creditelor a inceput deja. Anul 2002 s-a incheiat cu o evolutie exploziva a creditelor de acest gen. Nivelul creditelor pe termen scurt, destinate achizitionarii de bunuri de folosinta indelungata, a crescut in 2002 cu 50,6% comparativ cu 2001, mai exact de la 2.848 miliarde lei pana la 5.602 miliarde lei (peste 150 milioane de dolari).
Bugetul de familie este mai strans la capitolul cheltuieli
La sfarsitul lunii februarie 2003, valoarea totala a creditelor pentru bunuri de folosinta indelungata atingea aproximativ 6.000 de miliarde de lei (aproape 200 milioane de dolari). Statisticilor efectuate de Banca Nationala, pe baza raportarilor facute de bancile comerciale, li se adauga tranzactiile pe carduri, fie de credit, fie cu descoperire de cont, care nu sunt deloc neglijabile. Numai pe cardurile Visa, in Romania
s-au facut cumparaturi de 45,4 milioane de dolari. Pe instrumentele electronice emise sub sigla Mastercard au fost facute cheltuieli direct la comercianti de aproximativ 90 de milioane de dolari.
Ani Cristea, director la divizia credite Volksbank, spune ca „cererea si, implicit, oferta de credite pentru achizitionarea de bunuri si pentru acoperirea cheltuielilor curente sunt in continua crestere. Vanzarile vor creste si mai mult pe masura ce exista solutii din ce in ce mai avantajoase pentru populatia care s-a familiarizat deja cu ideea de credit bancar.”
Conform opiniilor unor analisti de piata, reducerea, in primul semestru al anului curent, a consumului la anumite produse alimentare si nealimentare nu are nimic spectaculos si nici dramatic. „Consideram ca acestor scaderi li se poate atribui o cauza comuna, si anume faptul ca romanii au inceput sa inteleaga ca cel mai usor poti sa-ti sporesti veniturile prin economii”, afirma Mircea Parjol, presedintele companiei Creditreform Romania. „Fie ca este vorba de economii „fortate” – cheltuieli de intretinere mari -, fie de economii pentru achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata, ambele presupun reduceri de cheltuieli la unele capitole, in favoarea altora”, afirma Parjol.