MAJORÂRI După ce bonificaţiile acordate de bănci la depozite au ajuns la niveluri de două cifre, a venit råndul creditelor să reînceapă ascensiunea dobånzilor. BNR oferă un motiv în plus pentru scumpirea împrumuturilor.
BNR a ridicat săptămåna trecută rata dobånzii de politică monetară pånă la nivelul de 10%. Interesat de descurajarea creditării, pentru a tempera inflaţia, guvernatorul Mugur Isărescu va obţine o nouă scumpire, cu circa 0,25%-0,75%, dar doar la împrumuturile în lei. Dobånda acestora se va distanţa astfel şi mai mult de cea a creditelor în dolari, în condiţiile în care, peste Ocean, şeful Rezervei Federale Americane (Fed), Ben Bernanke, a îngheţat dobånda la 2% din cauza crizei imobiliare.
Un nivel mult mai redus au, încă, şi dobånzile în euro, referinţa Băncii Centrale Europene (BCE) fiind stabilită la 4%. Şeful BCE, Jean-Claude Trichet, pregăteşte însă o majorare similară celei operate în Romånia, cu 0,25%, neputånd ignora presiunile inflaţioniste la nivel global (în special din cauza scumpirii materiilor prime: petrol, gaze etc.). Decizia BNR de majorare a dobånzii are la bază cauze asemănătoare celor care au stat la baza deciziei BCE, acestora adăugåndu-li-se creşterea cererii agregate peste previziunite băncii centrale. „BNR speră ca această creştere de dobåndă să se reflecte în dobånda la credite pentru a domoli cererea“, spune Radu Crăciun, director de investiţii Interamerican Pensii.
Băncile vor scumpi în luna iulie creditele în lei, dar majorarea dobånzii BNR cu 0,25% nu este singura cauză. Dobånzile la depozite au crescut în prima parte a anului într-un ritm mult mai alert decåt cele la credite, scumpind una din sursele de finanţare a băncilor.
În plus, BNR şi Ministerul Finanţelor au mai retras o serie de bani din piaţă, prin emisiuni de titluri de stat şi certificate de depozit.
Odată cu majorarea bonificaţiilor plătite deponenţilor, marjele de profit ale băncilor s-au îngustat simţitor. „În mod cert, mă aştept la o creştere a costurilor creditelor, deoarece ajustările dobånzilor la depozite sunt peste dobånda-cheie a BNR, în timp ce dobånda la credite a stat pe loc, iar costul de refinanţare a crescut“, spune Alexandru Chidesciuc, economist-şef ING Bank.
Radu Crăciun avansează şi un procentaj al viitoarelor scumpiri: „între 0,3% şi 0,5%“. Surse din piaţa bancară spun că startul majorării dobånzilor la împrumuturile în lei se va da în luna iulie, creşterea putånd merge chiar pånă la nivelul de 0,75%.
Dacă Banca Centrală Europeană va ridica, la råndul ei, nivelul dobånzii, scumpirile vor ajunge şi la creditele în euro. Un prim val a avut deja loc la sfårşitul anului trecut şi începutul lui 2008. Pe plan intern, creditele în euro legate de evoluţia ratei Euribor la trei sau şase luni vor avea la råndul lor de suferit, în timp ce dolarul rămåne una din „sursele“ stabile de finanţare.
Dacă decizia recentă BNR a fost în ton cu aşteptările pieţei şi catalogată ca „o mişcare logică dictată de presiunile inflaţioniste“, nu acelaşi lucru se poate spune despre mişcările viitoare ale băncii centrale.
Aici, părerile sunt împărţite: analiştii Citibank susţin că dobånda ar trebui să crească şi peste nivelul de 10%, pentru a face faţă inflaţiei şi dezechilibrului extern. Chidesciuc crede însă că BNR a lăsat să se înţeleagă că nu va mai umbla la dobånzi, cel puţin o perioadă. Un risc suplimentar rămåne totuşi preţul petrolului, care ar putea determina, în acest an, noi majorări ale dobånzii.
Apar astfel două scenarii prin care BNR îşi poate folosi principala armă, dobånda, în lupta cu inflaţia: menţinerea dobånzii la 10%, pentru a nu stimula aprecierea leului, sau majorarea ei pe parcursul lui 2008, pentru a nu rata şi ţinta de inflaţie din 2009 (după cum apreciază Radu Crăciun).
Creşterea dobånzii peste acest nivel ar putea determina însă o întărire mai puternică a leului şi adåncirea deficitului de cont curent.
«Stagnarea dobånzii mai mult timp prezintă riscul transmisiei cu întårziere a semnalului BNR în sistem. Ar putea afecta şi ţinta de inflaţie din 2009.»
Radu Crăciun, director de investiţii, Interamerican Pensii
«Dacă BCE va majora dobånda cu 0,25%, diferenţialul faţă de dobånda BNR va rămåne acelaşi şi nu va exercita presiuni suplimentare pe deprecierea leului.»
Alexandru Chidesciuc, economist-şef, ING Bank
10% Dobånda de politică monetară în lei, a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu
2% Dobånda-cheie în dolari a şefului Rezervei Federale Americane, Ben Bernanke
4% Dobånda-cheie în euro a şefului Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet
