fizice. Fie ca a fost vorba de o dezvoltare si extindere a creditelor pentru locuinte si a celor de consum, fie de lansarea acestora pe piata de catre bancile care nu au avut suficienta incredere in anul precedent, cresterea de 345% inregistrata de sistemul bancar la capitolul creditare a persoanelor fizice in 2003 dovedeste tendinta pietei din acest an. A fost anul in care competitia dintre banci pentru atragerea a cat mai multi clienti a scos din normele interne ale bancilor obligativitatea ex
fizice. Fie ca a fost vorba de o dezvoltare si extindere a creditelor pentru locuinte si a celor de consum, fie de lansarea acestora pe piata de catre bancile care nu au avut suficienta incredere in anul precedent, cresterea de 345% inregistrata de sistemul bancar la capitolul creditare a persoanelor fizice in 2003 dovedeste tendinta pietei din acest an. A fost anul in care competitia dintre banci pentru atragerea a cat mai multi clienti a scos din normele interne ale bancilor obligativitatea existentei girantilor si a unui avans. Tonul a fost dat de Banca Comerciala Romana, care in luna iunie a anuntat ca renunta la giranti la toate categoriile de credit. Printre bancile care au lansat, in 2003, creditul imobiliar/ipotecar au fost HVB, Banc Post, Raiffeisen Bank si ING Bank. Creditul ipotecar Banc Post este la ora actuala creditul cu cea mai mica dobanda din piata. Creditul pentru constructii de locuinte lansat de HVB vine in completarea celui din 2002, pentru achizitionarea de locuinte. Noutatile aduse de acesta constau in plafonul nelimitat de finantare si garantarea acestuia cu insasi constructia si terenul pe care se realizeaza locuinta. De asemenea, acest produs beneficiaza de o perioada de gratie de noua luni, timp in care beneficiarul nu plateste rate, chiar daca a efectuat trageri din credit. CEC a introdus si el, catre sfarsitul anului, perioada de gratie de trei ani la creditul imobiliar, perioada in care imprumutatul nu plateste la banca decat dobanda. Cele mai multe inovatii au fost aduse creditului pentru nevoi personale nenominalizate. Unul dintre cele mai bine vandute produse ale lui 2003, creditul pentru nevoi personale, a fost lansat in acest an de HVB, Banca Comerciala Carpatica (cu un plafon de opt salarii nete, fata de sase cat au majoritatea bancilor) si Banca tiriac. Multicredit, produsul lansat de Banca tiriac, vine in completarea celui de nevoi personale, facilitatile oferite de acesta fiind mai numeroase. De la avans zero si alegerea valutei dorite, Multicredit beneficiaza si de un plafon ridicat de creditare, maximum 5.000 de euro.In ce priveste depozitele, majoritatea bancilor care au lansat noi produse de economisire au mers pe o perioada mai lunga, 12 luni si dobanda fixa. Cei care au optat pentru acest tip de depozit, gen certificate de depozit in dolari, lansate de Banca tiriac, sau depozitele „stefan cel Mare” de la Carpatica, au avut de castigat datorita dobanzilor fixe practicate de banci, dobanzi care s-au dovedit superioare dobanzilor variabile din piata bancara din 2003.O alta componenta a economisirii, atacata de banci in acest an, a fost depozitul pentru minori. Banca tiriac si CEC sunt institutiile financiare care s-au gandit in acest an sa ofere solutii complete pentru planurile de economisire destinate minorilor. Nici partea de carduri bancare nu a fost ocolita in acest an. Vedeta aici este, cu siguranta, cardul de credit lansat de Raiffeisen Bank, singurul de pe piata care ofera o perioada de gratie de 45 de zile. Restul bancilor au preferat sa extinda aria de activitate a cardurilor pe care deja le emiteau. Piraeus Bank a adaugat o componenta de economisirea cardului detinut, Banca tiriac l-a transformat in card international, iar Banc Post a extins aria de activitate a cardului virtual Taifun.O serie intreaga de inovatii au fost aduse si serviciului de Internet banking si celui de servicii bancare direct prin telefon. n
Tendinta de scadere a economiilor populatiei in banci a ingrijorat in lunile de vara Banca Centrala. Interventia acesteia in piata a dus la o majorare a dobanzilor bancare la depozite. Previziunile pentru anul viitor, anuntate de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, indica un trend descrescator al dobanzilor in piata bancara. Constantin Teculescu, presedintele CEC, ne explica unele aspecte legate de evolutia economisirii.
Capital: Cum vedeti evolutia generala a economisirii pentru anul viitor?
Constantin Teculescu: Trendul economisirii in Romania nu trebuie raportat neaparat la nivelul dobanzii bancare. A depune banii in banca inseamna a avea un profit mai mic, dar si un grad de risc mult mai mic. Posibilitatile populatiei de a-si pastra si valorifica economiile s-au diversificat. Exista la ora actuala posibilitatea reorientarii catre speculatii valutare, investitii pe piata de capital, investitii in fonduri sau chiar in polite de asigurare de viata cu castig. Din aceasta perspectiva, a portofoliului diversificat, nu cred ca vom avea cresteri spectaculoase pe economisirea in depozitele bancare. Cresteri vor exista anul viitor, dar mici. Conditia esentiala este ca dobanda bancara sa acopere inflatia. Dobanda ar putea influenta intr-adevar economisirea, doar daca nivelul veniturilor din economisire ar fi cat de cat comparabil cu veniturile care se pot obtine din utilizarea celorlalte instrumente de investitii.
Capital: In luna octombrie, populatia si-a orientat economiile spre depozitele bancare in valuta, in special in euro, in detrimentul leului. Credeti ca acest fapt va continua si anul viitor?
Constantin Teculescu: Luna noiembrie a fost mai mult un moment psihologic, deoarece cei care au avut depuneri in lei au avut castiguri mai mici decat cei care au facut speculatii valutare. Consider ca anul viitor nu vom avea schimbari spectaculoase ale cursului de schimb leu/valuta, conditii in care eventualele castiguri din speculatii valutare, comparativ cu castigurile dintr-o dobanda mai mare la leu fata de dobanda la valuta, vor asigura pe media intregului an un profit mai mare la economiile in lei. Vorbesc de media dobanzilor pasive, la lei, pe tot anul viitor, deoarece in urmatoarele doua-trei luni nivelul acestora va ramane apropiat de cel actual, cu toate ca trendul general al dobanzilor in lei in 2004 va fi de scadere.
Capital: Ca presedinte al CEC, considerati ca anul viitor veti avea o crestere a depozitelor populatiei?
Constantin Teculescu: Economiile la CEC vor avea anul viitor o tendinta de crestere. Cu atat mai mult cu cat vom putea efectua si operatiuni valutare. In conditiile in care vom oferi si posibilitatea atragerii de la populatie de depozite in valuta, ne putem astepta pentru anul viitor, per total, la o crestere a volumului depozitelor populatiei la CEC.