Contrar tendinţei internaţionale, băncile româneşti cred că în acest an cardul de credit şi descoperitul de cont vor înlocui creditul de consum. Riscurile semnalate pe pieţele occidentale lasă indiferenţi bancherii români. Dacă în 2008 analiştii internaţionali prognozau un al doilea val al crizei subprime generat de creşterea restanţelor la cardurile de credit, băncile din România văd în acest instrument o soluţie de finanţare şi rostogolire a datoriilor clienţilo
Contrar tendinţei internaţionale, băncile româneşti cred că în acest an cardul de credit şi descoperitul de cont vor înlocui creditul de consum.
Riscurile semnalate pe pieţele occidentale lasă indiferenţi bancherii români. Dacă în 2008 analiştii internaţionali prognozau un al doilea val al crizei subprime generat de creşterea restanţelor la cardurile de credit, băncile din România văd în acest instrument o soluţie de finanţare şi rostogolire a datoriilor clienţilor persoane fizice în 2009. „Cel puţin teoretic, în perioada actuală de criză, creditele prin card ar trebui să înlocuiască treptat creditele de consum clasice. Având în vedere caracterul «revolving» al acestor credite (suma rambursată într-o lună se poate reutiliza la două zile după rambursare), creditul prin card oferă clientului posibilitatea «amânării» acoperirii datoriilor pe termene elastice de timp (evident, în schimbul unui preţ, respectiv dobândă)“, spun reprezentanţii CEC Bank.
Şi oficialii Credit Europe Bank consideră că mediul economico-financiar internaţional va determina băncile din România să nu mai promoveze creditele de consum sau pe cele ipotecare ca până acum, ci le vor înlocui cu cardurile de credit şi cele de debit cu facilitate de descoperit de cont. „Vom asista astfel atât la creşterea numărului de carduri emise, cât şi a numărului şi volumului tranzacţiilor efectuate prin intermediul acestora. Estimăm că portofoliul cardurilor de credit emise de Credit Europe Bank va creşte în acest an cu 40%“, spune Aysegul Altay, director comunicare Credit Europe. Bancherii au astfel de aşteptări optimiste chiar dacă recunosc că se confruntă cu o creştere a restanţelor pe acest produs, până acum în limitele de control asumate prin politica de risc. Reprezentanţii Alpha Bank anticipează chiar că „în 2009, cardurile vor fi principalul instrument de finanţare“.
Competiţie între produse
Bancherii au aşteptări diferite pentru cele două tipuri de imprumut pe card. Alpha Bank anticipează un accent pe cardurile de debit cu overdraft, preconizând că evoluţia facilităţii de descoperit de cont o va depăşi pe cea a cardurilor de credit. CEC mizează însă mai mult pe cardurile de credit. „Deşi este ceva mai scump prin prisma dobânzii, cardul de credit va avea o creştere mai mare decât cardul de salariu cu overdraft, în principal datorită faptului că angajatorii au deja de ceva timp contracte de virare salarii pe cont de card cu diverse bănci, iar angajaţii au utilizat deja overdrafturile acordate, pe acest segment fiind mai probabile migrări de clientelă (contracte virare salarii) între bănci decât creşteri nete de portofoliu“, spun oficialii CEC.
Cătălin Creţu, vicepreşedinte Visa International CEMEA, crede că băncile vor exploata cardurile în acest an, tocmai datorită faptului că „la aceste produse pot controla mult mai bine riscurile, iar sumele împrumutate clienţilor sunt mai mici“. În prezent, băncile româneşti au aproape 11 milioane de carduri active emise, majoritatea fiind de debit şi circa 2,7 milioane de credit.
Igor Zganjer, director executiv Direcţia Carduri, BCR
Dobânzi
• GarantiBank: 21% la overdraft şi 27,6% la card credit
• Alpha Bank: 19% – 24% la card de credit şi 22% la overdraft
• CEC: 14% la overdraft şi 17,5% la card de credit
• RBS: 24% la overdraft şi 27% la credit card
• Credit Europe: 28%