Conform noilor norme BNR, băncile vor acorda credite doar pe baza declaraţiei fiscale din anul anterior a solicitantului. La care se vor putea adăuga sume cu doar 20% mai mari. Pe långă zidul pe care îl ridică astfel în faţa creditelor imobiliare sau ipotecare, Banca Naţională îşi mai asumă un rol: cel de control asupra depunerii fişelor fiscale, rol care aparţine în mod normal Administraţiei Financiare.

Legea obligă toţi salariaţii cu venituri din mai multe locuri (colaborări, proprietate intelectuală, venituri din chirii etc.) să îşi depună anual declaraţia de venit global. Singurii exceptaţi sunt cei care au un singur loc de muncă şi nici un alt venit. Pentru toţi salariaţii însă, angajatorii achită lunar impozitele aferente, declaraţia fiscală fiind, de cele mai multe ori, doar o centralizare a acestor venituri. Iar în cazul veniturilor din proprietate intelectuală, caz pe care îl cunosc din experienţă proprie, declaraţia înseamnă recuperarea unor sume de la stat (prin deducerea cheltuielilor forfetare).

Dacă oricare din aceşti salariaţi decide să nu îşi depună fişa fiscală, nu va mai putea accesa nici un credit bancar, deoarece veniturile lor vor fi ca şi inexistente în ochii bancherilor. Paradoxul apare în momentul în care observăm că respectivii doritori de credite au toate taxele şi impozitele plătite la zi, virarea sumelor aferente fiind efectuată lunar de către angajatori. Iar singura lor vină este aceea de nedepunere a unei hårtii la Administraţia Financiară.

Banca Naţională încearcă prin aceste norme să limiteze numărul celor care îşi modifică salariul lunar în funcţie de valoarea creditului pe care vor să-l obţină. Dar loveşte în cei care sunt oneşti şi îşi plătesc taxele şi impozitele. Este adevărat, se poate spune că numărul lor este oricum mic, iar dacă tot respectă legea, să o respecte pånă la capăt. Adică, să îşi depună şi fişa fiscală. Dar este oare corect din partea băncilor să refuze şi clienţii buni platnici doar pentru a nu avea surprize statul din partea celor care fentează din orice poziţie? Este banca centrală sigură că nu va creşte pericolul de supra-îndatorare deoarece toţi cei refuzaţi se vor îndrepta către alte modalităţi de finanţare, cu dobånzi mult mai mari?