De mai bine de un sfert de secol, el vorbește despre un etern război între Rusia și Occident și despre destinul Rusiei de a construi un vast imperiu eurasiatic, începând cu o recucerire a Ucrainei. Se poate spune că și războiul din Ucraina și noul Război Rece împotriva Occidentului reprezintă triumful – sau dezastrul – viziunii lui Dugin, arată un comentariu TheBulwark.

În vârstă de 60 de ani, Dughin poate fi, sau nu, sfătuitorul de taină al lui Putin; nu există nicio dovadă că cei doi s-au întâlnit vreodată. Dar influența sa asupra clasei conducătoare din epoca lui Putin din Rusia este, fără îndoială, reală și terifiantă. Dughin este un fascist autoproclamat, despre care se spune că, deși a renunțat la aceasta eticheta, ideologia lui nu s-a schimbat prea mult.

Obsedat de ocultism și de ”dualismul metafizic”

Dughin este obsedat de ocultism. Fie că este vorba de Aleister Crowley, considerat ”cel mai malefic om care a trăit vreodată”, fie de ocultismul nazist, mult mai sinistru. Prima sa apariție la televiziunea rusă, din 1992, a fost în calitate de „comentator expert” într-un documentar zguduitor care a explorat secretele ezoterice ale celui de-al Treilea Reich, pe care susținea că le-a studiat în arhivele KGB.

Acum critică „naziștii” ucraineni, dar cândva a scris o poezie în care apariția apocaliptică a unui „avatar” culmina cu apariția unui „Himmler radiant” care se ridica din mormânt.

Opera lui Dughin include un eseu din 1997, în care spune că cel mai cuonoscut criminal în serie din Rusia, Andrei Chikatilo, care a ucis zeci de tinere și copii între anii 1978 și 1990, ar trebui privit ca o practicare a „sacramentelor” în care ucigașul/torționarul și victima își transced „dualismul metafizic” și devin unul și același. Dughin vorbește cu dezinvoltură despre trăirea „timpuirilor de pe urmă”. El predică renașterea națională și religioasă, dar face și glume de genul: „Există doar două lucruri reale în Rusia: vânzările de petrol și furtul. Restul este un fel de teatru.”

Realitatea este mult mai prozaică

Multe detalii ale vieții sale sunt foarte puțin cunoscute, din pricina mistificării deliberate din partea lui. S-a susținut, de exemplu, că tatăl său a fost fie colonel, fie general locotenent în GRU, înfricoșătoarea agenție de informații militare sovietice, și s-a folosit această poziție atât pentru a-l proteja, cât și poate pentru a-i facilita accesul la elitele militare și la serviciile de informații. Cercetătorul Anton Shekhovtsov, care a aprofundat trecutul lui Dughin, afirmă că realitatea este mult mai prozaică și că tatăl lui Dughin a fost ofițer în serviciul vamal sovietic.

S-a implicat în Pamyat, o mișcare „patriotică” și „anti-sionistă”

Exmatriculat din facultate pentru activitățile neortodoxe (care au inclus traducerea și publicarea lucrării ”Imperialismul păgân” a intelectualului italian de extremă-dreapta Julius Evola, un alt fascist cu înclinație mistică), Dughin și-a câștigat existența, o perioadă, ca profesor de limbi străine și traducător independent.

Dar a vrut mai mult, iar schimbările din epoca lui Mihail Gorbaciov, i-au au deschis noi orizonturi. În 1988, Dugin s-a implicat în Pamyat („Memoria”), o mișcare „patriotică” și „anti-sionistă” renumită pentru antisemitism, dar a fost în cele din urmă exclus din motive neclare. Unii au spus că ar fi fost vorba de satanismul practicat de el.

Deși a beneficiat de pe urma reformelor, Dughin a simpatizat cu tentativa de puci împotriva lui Gorbaciov, din august 1991 și, se pare că a încercat chiar să obțină arme pentru a lupta alături de puciști.

După destrămarea Uniunii Sovietice, Dugin s-a implicat în diferite grupuri marginale, încercând să sintetizeze ideologia de extremă stângă și extrema dreaptă, inclusiv prin „Partidul Național Bolșevic”, pe care l-a co-fondat alături de poetul excentric Eduard Limonov.

”Nu mai suntem doar spectatori, ci participanți la Apocalipsă”

Acum, cu acest război, Dughin ar trebui să fie omul momentului. Se pare că există o graniță subțire între ”Putinism și Dughinism” și s-ar putea spune că Putin a devenit„100% Dughinist”. În interviul său din Moskovsky Komsomolets din 30 martie, Dughin a declarat: „Putinul solar a câștigat”.

În același interviu, Dughin descrie „operațiunea specială” a Rusiei ca pe o luptă apocaliptică a binelui împotriva răului, dar admite cu regret că „poporul rus nu este încă pe deplin implicat” în această bătălie. Deși sugerează că un simplu apel din partea lui Putin ar fi suficient pentru a mobiliza întreaga națiune, entuziasmul popular pentru război lipsește în mod clar.

Dughin pare si puțin deprimat. Își face griji că liderii Rusiei cred că pot declara victoria doar pentru că au păstrat Donețk, Luhansk și Herson, deși restul Ucrainei se află pe mâinile „naziștilor și globaliștilor”. Dughin insistă că, în acest moment, Rusia nu se mai poate mulțumi cu altceva decât cu controlul total al întregii Ucraine, pentru că „Hristos are nevoie de asta” și pentru că a pleca ar însemna „moartea, tortura și genocidul” a milioane de credincioși ortodocși. Invocând teme eshatologice familiare, el afirmă că ”nu mai suntem doar spectatori, ci participanți la Apocalipsă”.