Cresc temerile privind o eventuală recesiune
Într-un sondaj realizat de CNBC, 81% dintre americani consideră că va fi recesiune în 2022. Iar această convingere, combinată cu prețurile vizibil în creștere, poate duce la reducerea cheltuielilor populației, cu impact asupra companiilor și, în cele din urmă, asupra pieței muncii.
Și economia românească începe să dea semne de încetinire, înregistrând o contracție de 0,1% în ultimul trimestru din 2021, prima contracție după cea din trimestrul al doilea din 2020, din timpul izolării de la începutul pandemiei, inversând expansiunea de 0,4% în trimestrul al treilea. PIB-ul României a crescut cu 2,4% în trimestrul al patrulea din 2021, față de aceeași perioada a anului precedent, încetinind brusc de la un avans de 6,9% în perioada anterioară.
Piața imobiliară, un indicator pentru recesiune
În încercarea de a anticipa o posibilă recesiune, un bun indicator poate fi piața imobiliară. Prețurile ridicate ale materialelor, combinate cu creșterea dobânzilor la creditele ipotecare, au început să aibă un impact asupra pieței imobiliare din SUA. Potrivit economistului-șef al Asociației Naționale a Constructorilor de Locuințe, Robert Dietz, creșterea ratelor ipotecare, combinată cu înăsprirea semnificativă a politicii monetare a Rezervei Federale, va agrava îngrijorările legate de accesibilitatea locuințelor în 2022. De la începutul anului, rata medie a creditului ipotecar cu rată fixă pe 30 de ani a crescut de la 3,1% la 4,67% până la sfârșitul lunii martie – cea mai rapidă creștere a ratei în termeni procentuali din ultimele decenii. Vânzările de locuințe unifamiliale din februarie au scăzut cu 6,2% sub valoarea de 823.000 din februarie 2021. O parte din acest declin se datorează și constructorilor care încetinesc în mod deliberat vânzările pentru a ajuta la contrabalansarea întârzierilor lanțului de aprovizionare.
Europa are o altă problemă dată de indicele prețurilor locuințelor, care a crescut cu aproape 42% față de 2010, comparativ cu indicele chiriilor, care a crescut doar cu aproximativ 12%, ceea ce face ca recuperarea investițiilor în imobiliare să dureze mai mult timp și să ridice semne de întrebare cu privire la fezabilitatea în viitor a unor astfel de investiții.
Evoluția comenzilor noi din sectorul industrial
Un alt motiv de îngrijorare legat de o posibilă recesiune este dat de evoluția comenzilor noi din sectorul industrial. Există rapoarte conform cărora producătorii se pregătesc pentru o încetinire a comenzilor. Afectate de criza cipurilor de siliciu, produsele Nvidia, AMD și Broadcom au zburat de pe rafturi. Dar un raport recent al companiei de investiții Truist a redus țintele de preț ale acestor companii, anunțând investitorii că a găsit „dovezi concrete de reducere a comenzilor”. Alte fabrici din întreaga lume sunt forțate de problemele lanțului de aprovizionare și de restricțiile Covid 19 să încetinească producția.
Cu toate acestea, ultimul indice PMI din martie din industria din SUA a fost revizuit la 58,8, indicând cea mai puternică creștere a activității fabricilor din ultimele șase luni, pe fondul unor creșteri mai rapide ale producției și ale comenzilor noi, pe măsură ce cererea clienților interni și externi a crescut. Deși întârzierile de producție au crescut într-un ritm mai alert, companiile au remarcat mai puține blocaje în aprovizionare, ceea ce a permis o creștere mai rapidă a producției. În plus, termenele de livrare ale furnizorilor au fost respectate în cea mai mare parte din ianuarie 2021 și până în prezent.
În Europa situația este însă mai dificilă – datele de luna trecută arată că în Germania indicele PMI din sectorul industrial a ajuns la 56,9, indicând cea mai mică creștere a activității fabricilor din ultimele 18 luni, în condițiile în care criza ucraineană a impactat cererea la export și a dus la noi presiuni pe partea furnizorilor. Intrările de noi comenzi au crescut în cel mai slab ritm din ultimele trei luni. Suntem încă peste pragul de 50 care arată expansiunea, dar aceasta încetinește rapid. Acest lucru indică un mediu de afaceri mai riscant în Europa, deoarece este mai aproape de zona de conflict. În procesul-verbal al ședinței BCE din martie, publicat săptămâna trecută, a apărut un nou cuvânt – “slowflation”. „În timp ce războiul ar afecta probabil creșterea economică pe termen scurt, creșterea anuală a fost proiectată să rămână pozitivă chiar și în scenariul sever, ceea ce indică mai degrabă o „slowflation” decât o “stagflație” se arată în minuta ședinței. Slowflation este un termen apărut în anii ’90 care descrie o creștere economică mai lentă combinată cu inflație.
Investitorii străini au vândut acțiuni și obligațiuni
În China a început un fenomen interesant. Datele de piață arată că investitorii străini au vândut acțiuni și obligațiuni chinezești în valoare netă de 38,4 miliarde de yuani (6,04 miliarde de dolari) în perioada ianuarie-martie, una dintre cele mai mari cifre trimestriale de acest tip înregistrate vreodată. Intrările nete de capital străin au continuat până în februarie, dar în martie acestea s-au inversat ducând la o ieșire netă de 45,1 miliarde de yuani. Un efect neașteptat al conflictului din Ucraina și al sancțiunilor ulterioare este acela că investitorii încearcă să fie mai precauți față de mediile politice.
Deutsche Bank a fost prima bancă care a prezis că „șocurile simultane generate de războiului din Ucraina și creșterile accelerate ale inflației deja ridicate din SUA și Europa vor duce la o recesiune în SUA și la o recesiune de creștere în zona euro în următorii doi ani”. În ciuda convingerilor publicului, până acum, consensul de pe Wall Street este că anul 2022 nu va aduce o recesiune, dar pentru 2023 șansele sunt în creștere. Piețele se uită la Fed, încercând să ghicească amploarea majorărilor de dobândă și căutând semnale privind impactul pe care acestea îl vor avea asupra economiei americane. Însă istoria a arătat că de la prima majorare a dobânzii până la recesiune au trecut în medie 25 de luni.
