Creşterea randamentelor pentru obligaţiunile italiene şi nivelul ridicat al celor elene întăreşte ameninţarea provocată de efectele indirecte ale propagării crizei datoriilor suverane a statelor din zona euro.

Joanna Telioudi, analist la HSBC Pantelakis Securities în Atena, susţine că ‘ultimele evenimente vor submina şi mai mult capacitatea băncilor de a finanţa regiunea…ele deja se confruntă cu reducerea raportului între capitalul propriu al băncilor şi resursele atrase’.

În timp ce instituţiile de creditare austriece şi italiene deţin cea mai mare cotă din activele bancare în Europa de Sud-Est, cele mai mari patru bănci din Grecia formează împreună cea mai mare reţea regională de sucursale, cu peste 1.200 de filiale în Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia şi România.

Temerile privind contaminarea regiunii în urma crizei din Grecia, salvată printr-un împrumut de la FMI şi UE, au revenit în noiembrie, după ce Irlanda a negociat cu cele două instituţii un pachet de asistenţă financiară de 85 miliarde de euro.

‘Băncile elene se confruntă cu condiţii mai dure pe piaţa lor internă decât băncile austriece şi italiene. Dificultăţile continue de finanţare impun serioase constrângeri’, susţine Joanna Telioudi.

La Viena s-a desfăşurat o reuniune în martie 2009 la care au participat principalele instituţii de creditare prezente în Europa Centrală şi de Est, printre care se află Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank. Grupurile bancare au semnat la acea dată un angajament de menţinere a expunerii pe Europa Centrală şi de Est, inclusiv România.

Până în perioada de vârf a crizei financiare, băncile mamă din Grecia, National Bank of Greece, Alpha Bank, EFG Eurobank şi Piraeus Bank, au injectat fonduri în subsidiarele lor, concurând agresiv mai mult pentru cota de piaţă decât pentru depozitele locale. Astfel s-a generat un boom al creditării care a dus la o expansiune anuală de 60-70% în unele state din regiune, majorând importurile la niveluri record şi sporind deficitele de cont curent. Când a lovit criza, guvernele au aplicat măsuri fiscale dure, iar în Serbia, Bosnia şi România s-a apelat la credite de la Fondul Monetar Internaţional.

Totuşi, riscurile rămân ridicate, rata creditelor neperformante în Europa de Sud-Est depăşind deja 10%, iar FMI a estimat că în România, cea mai mare piaţă din Europa de Sud-Est, rata creditelor neperformante va ajunge la 20%.

‘Dependenţa de băncile mamă din Grecia este mare … subsidiarele sunt de obicei mai puţin capitalizate decât alte bănci din regiune’, a explicat Gabriel Sterne, economist la banca Exotix.

Patru dintre principalele zece bănci ale Bulgariei, trei din Serbia şi două din România sunt controlate de instituţii de creditare din Grecia. Toate cele trei economii ar putea ieşi din recesiune anul viitor. Dar creşterea estimată va fi modestă, fiind puţin probabilă o creştere puternică a cererii pentru credite.

Unii bancheri eleni susţin că economiile din regiune vor înregistra o creştere anuală de aproximativ 1-3% în următorii doi ani dar presiunile de finanţare pentru băncile mamă vor fi limitate.

Băncile elene au început să investească în Europa de Sud-Est în urmă cu peste zece ani şi s-au extins când Piraeus Bank a intrat în Egipt în 2005 şi National Bank a preluat controlul majoritar la Finansbank, în 2006. Eurobank a intrat în Ucraina în 2006.

Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), care este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).
SURSA: Agerpres