Sancțiunile au fost adoptate în cadrul unui pachet mai larg de măsuri împotriva Libiei, Rusiei şi Coreei de Nord. Măsurile UE vizează persoane şi entităţi „responsabile pentru încălcări grave ale drepturilor omului şi abuzuri în diferite ţări din întreaga lume”, se arată într-un comunicat, potrivit DPA.
UE a introdus sancţiunile în martie 2021, fiind primele astfel de măsuri luate împotriva Beijingului pentru încălcări ale drepturilor omului de la masacrul din Piaţa Tiananmen din 1989.
Cei vizaţi vor avea interdicţie de călătorie în UE şi li se vor îngheţa activele de care dispun pe teritoriul comunitar. Anterior, China a adoptat o listă similară de sancţiuni împotriva unor eurodeputaţi şi instituţii UE.
Criza din relaţiile diplomatice a dus la o pauză în aplicarea unui acord major de investiţii UE-China convenit anul trecut.
Sute de uiguri musulmani au depus mărturie în ultimii ani că au fost ţinuţi în lagăre în provincia Xinjiang în cadrul a ceea ce criticii susţin că este o campanie guvernamentală de asimilare forţată a minorităţilor etnice.
Beijingul respinge aceste acuzaţii.
În luna iunie, Amnesty International a relatat că circa un milion de uiguri au fost trimişi începând din 2017 în ceea ce guvernul descrie drept centre de „educare”.
„Aceste facilităţi pot fi descrise mai adecvat prin termenul de lagăre de detenţie”, potrivit organizației care militează pentru apărarea drepturilor omului.
Lagăre de reeducare cu peste un milion de persoane
Provincia Xinjiang are 12 milioane de etnici uiguri, majoritatea musulmani. Ei se află în mod constant sub supraveghere. Xinjiang adăpostește și controversatele lagăre de reeducare, unde se află mai bine de un milion de persoane.
Testarea acestui sistem de recunoaștere a emoțiilor este doar una dintre acțiunile care vizează minoritatea uigură din China.
Profesorul Darren Byler, de la Universitatea din Colorado, a declarat că uigurii trebuie în mod constant să furnizeze eșantioane ADN și să instaleze pe telefon o aplicație guvernamentală care adună date, inclusiv lista de contacte și mesajele trimise și primite.
Aceste date sunt apoi trimise printr-un sistem informatic numit Platforma Integrată de Operațiuni Comune. „Scopul uigurilor este acum să genereze date”, a explicat expertul, în luna mai a acestui an.
„Este un material șocant. Nu doar că oamenii sunt reduși la o diagramă circulară, ci cei care se află în circumstanțe extrem de coercitive, sub o presiune enormă, pot deveni nervoși, iar acest lucru este considerat un indiciu de vinovăție”.