De câte ori ați citit pe eticheta produselor pe care le mâncați „fabricat în România“? S-a întâmplat să vă înșelați? Dacă în cazul alimentelor procesate, frumos ambalate, probabilitatea să fie contrafăcute este mai mică (magazinele mari nu își permit să facă asemenea greșeli), pentru fructele și legumele comercializate pe tarabele din piețe lucrurile se mai amestecă, uneori. Cel puțin, am fost martorii unor situații în care ceea ce se credea a fi crescut în sol românesc traversase, în realitate, mii de kilometri până în piețele de la noi.

Altfel spus, eticheta de „produs românesc“ era atașată unor fructe și legume din import. În această piață „cu adevăr și cu minciună“ deopotrivă, marile lanțuri de supermarketuri au legat parteneriate cu producătorii locali și au început să vândă cantități din ce în ce mai mari. Iar dacă ar fi să ne referim la perioada verii, consumul este de câteva mii de tone în fiecare lună. „Valoric, într-o lună (așa cum a fost și iulie) vindem fructe de circa 15 milioane de lei și legume de 8 milioane de lei. În iulie, am propus clienților peste 65% produse românești, fructe și legume. Pe categorie, mixul este diferit: peste 80% dintre legume au proveniență românească, iar fructele peste 30% deoarece în categoria de fructe includem articolele de «top vânzare retail» utilizate la fresh-uri sau salate, precum banana, lămâia, portocala, avocado, etc. Dacă în perimetrul de fructe luăm în calcul doar cele care cresc în România, atunci și pe fructe avem peste 80% produse românești în magazinele noastre“, spun reprezentanții Auchan. În volum, acest magazin a comercializat, în aceeași perioadă, peste 2.200 tone de fructe – în top aflându-se pepenele verde -, și peste 2.100 tone de legume, cu cea mai mare cerere pentru cartoful alb, toate provenite din România.

Mii de tone pentru toate magazinele

Cantități similare pentru lunile de vară întâlnim și la Carrefour, atât pentru fructe (circa 2.000 tone), cât și pentru legume (aproximativ 2.800 tone), exclusiv românești, dar și la celelalte mari lanțuri de magazine. „Legumele care provin din România reprezintă 75% din achiziția totală, iar fructele românești, în media anuală, înseamnă peste 60% din achiziția totală“, spun și reprezentanții Carrefour România. În acest context, tocmai pentru a veni în sprijinul producătorilor locali, companiile din retail au gândit programe speciale, cum este și parteneriatul dintre Lidl și USAMVB (Universitatea de Științe Agronomice), „Cultivat în România, specific românesc“, prin care sunt oferite sesiuni de consultanță producătorilor locali, transfer de cunoștințe de business, cât și soluții pentru diferite probleme.

 

„Astfel, pentru că am crescut anual la raft cantitatea de legume și fructe de sezon provenite de la producători români, acest lucru s-a reflectat și în vânzări. Câteva dintre cele mai bine vândute fructe sunt pepenele verde, pepenele Galia, cireșele. Cantitățile variază lunar, însă vorbim de mii de tone în fiecare lună. Și în cazul legumelor, în perioada verii, acestea s-au vândut într-o cantitate de peste două ori și jumătate mai mare decât cele din import, pe primele locuri fiind cartofii albi și roșiile“, detaliază reprezentanții Lidl, care au adăugat că, în luna iulie, mai mult de 70 % din legumele și fructele vândute în magazine au fost cele produse la noi.

 

Programe similare de sprijinire a producătorilor locali sunt dezvoltate și de Kaufland: la începutul acestei veri, a introdus în oferta de la raft legume și fructe românești certificate GLOBALG.A.P. – „cel mai prestigios atestat de calitate și siguranță alimentară din lume“.  „Suntem de părere că piața culturilor românești de legume și fructe are un mare potențial de dezvoltare, iar acest standard este primul pas către o agricultură locală durabilă. Am urmat dintotdeauna o politică de achiziții axată pe sortiment local, astfel că reușim să oferim în rețea peste 51% produse din România. În categoria legumelor și fructelor românești, în funcție de sezonalitate și disponibilitate, pe timpul verii procentele cresc considerabil. La fructe, sortimentul de proveniență locală depășește 51%, iar la legume ajunge la peste 80%. Ne dorim ca fructele și legumele cultivate în România să se găsească mai ușor în rețelele de retail“, punctează Ionuț Parfente, director Achiziții Legume Fructe, Kaufland România.

De asemenea, un pas important a fost făcut anul acesta și de Carrefour,  care, în aprilie și-a lansat propria cooperativă agricolă, denumită Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăşti, cu 80 de familii de producători agricoli, ținta fiind livrarea a 5.000 tone de legume, recoltate de pe o suprafaţă de 60 de hectare, într-o primă fază. Totuși, să nu se înțeleagă greșit: consumul în creștere pentru produsele românești nu înseamnă o scădere a celor din import, mai ales pentru legumele și fructele exotice, care nu se cultivă în România. Potrivit datelor Lidl, în ultimii ani a crescut și cererea pentru banane, portocale, avocado, kiwi sau mango.  Mai mult, reprezentanții Carrefour spun că vânzarea cantitativă înregistrată de familia de fructe provenite din import, în medie în lunile de vară, este de circa 4.000 tone, iar cea mai mare pondere o are banana, care reprezintă 25% din vânzarea medie, în timp ce pentru legumele din import, este vorba de 1.000 tone, în aceeași perioadă.

Românii, pe ultimele locuri

 

O privire rapidă peste cifre oficiale – datele Oficiului European de Statistică (Eurostat)  – arată că, în 2016, pentru al doilea an consecutiv, țara noastră a importat mai multe alimente decât a exportat, în top trei aflându-se și fructele, mai puțin legumele (cu excepția roșiilor). Așadar, conform Eurostat, grosso modo, importurile au crescut cu 26%: practic, importăm cu 100 de milioane de euro mai mult decât exportăm.

În altă ordine de idei, indiferent de cât de mult importăm sau nu, rămânem „deficitari la consumul de fructe şi legume“: peste două treimi dintre populaţia cu vârsta de peste 15 ani (65,1%) nu consumă zilnic tipul acesta de alimente. Un studiu publicat spre finele anului trecut de Eurostat, demonstrează că românii se află în coada clasamentului între țările UE la acest capitol, aproape de vecinii bulgari. La polul opus, campioni în UE la consumul zilnic de fructe şi legume sunt grecii (30,1% din populaţie), urmaţi de croaţi (27,5%) şi sloveni (27%).

Totodată, în Uniunea Europeană mai mult de o treime din populaţie (34,4%) nu consumă zilnic legume şi fructe, în timp ce mai puţin de 15% (14,1%) consumă cel puţin cinci porţii în fiecare zi. În rândul statelor membre, ponderea celor care consumă cel puţin cinci porţii de legume şi fructe în fiecare zi este cea mai mare în Marea Britanie (33,1%) şi cea mai mică în România (3,5%) şi Bulgaria (4,4%). Într-un fel, produsele fabricate în România, pe care le întâlnim tot mai des în magazine, ar trebui să încurajeze consumul și să asistăm, în următorii ani, la o schimbare a topului în rândul europenilor. Nu de alta dar fructele şi legumele chiar sunt considerate un element important al unei diete sănătoase şi echilibrate.