În același timp, datele publicate de Ministerul Finanțelor mai arată și că datoria a crescut şi ca pondere în PIB, în ciuda faptului că PIB-ul a crescut puternic. Un economist a vorbit despre toate aceste aspecte. Deși în mod normal datoria ar trebui să scadă, având în vedere creșterea economică, aceasta crește în continuare.

„În ciuda creşterii economice înalte, datoria a continuat să crească. În faza de creştere economică, în mod normal, datoria trebuie să scadă. Suntem obligaţi să reducem deficitul bugetar, aici este presiunea cea mai mare pe datoria publică.

La deficit bugetar de 6-7% din PIB, concluzia este clară: direcţia datoriei este doar în sus”, comentează datele Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal, potrivit Mediafax.

Este datoria României una prea mare?

Făcând o comparație cu media europeană, economistul arată că datoria României este la jumătate față de media europeană. Pe de altă parte, mai sunt și alte aspecte care ar trebui luate în calcul.

„Noi avem active bancare cam de 50% din PIB, iar media europeană este de peste 250% din PIB, deci de 5 ori mai mare. Datoria publică este la jumătate faţă de media europeană, dar gradul de intermediere financiară, sistemul financiar este de 5 ori mai mic. Asta arată că datoria noastră publică este de fapt mare, raportată la adâncimea mică a sistemului financiar din România”, explică el.

Acesta a mai explicat că în urma analizării datelor de la Ministerul de Finanțe, datoria României nu este una mică, față da alte state europene.

„Concluzia mea este că datoria publică nu mai este mică, dată fiind capacitatea limitată de absorbţie dată de adâncimea pieţelor financiare din România, prin comparaţie cu alte state europene”, mai spune Ionuţ Dumitru.

Cum arată estimările?

Economistul a mai explicat că estimările arată că datoria României va crește în continuare. În acest sens, deficitul bugetar trebuie ajustat însă urgent, pentru că el este principalul motiv al creşterii datoriei publice.

„Avem constrângerea finanţării în care discutăm de un mediu cu inflaţie mare, în creştere, şi dobânzile cresc. Ne îngustează şi mai mult spaţiul fiscal, pentru că dobânzile încep să crească. Fiecare punct de dobândă în plus are un impact major pe componentă de cheltuieli de dobânzi“, adaugă el.

Menționăm faptul că precizările economistului vin în contextul în care, în ultimii ani, datoria publică a României a crescut constant. Pe de altă parte, ca pondere în PIB, în perioada 2015-2019, aceasta a scăzut, de la vârful de 39,4% din PIB din 2014, la 35,3% din PIB la final de 2019.

Problemele s-au accentuat însă în 2020, odată cu creşterea uriaşă a cheltuielilor şi stagnarea veniturilor statului. Datoria publică a explodat la 47,4% din PIB la final de 2020, adică 500 de miliarde de lei, un plus de 128 de miliarde de lei într-un singur an.

Totodată, în 2021, datoria publică a mai făcut un salt de 77 de miliarde de lei. Dar ca pondere în PIB a crescut doar cu 1,5 puncte procentuale, pentru că economia a crescut foarte mult faţă de 2020.